Am decis să scriu acest articol pentru că am văzut în proiectul de buget propus, care se află în stadiul de propuneri, câteva lucruri care mi-au sărit în ochi la o primă lectură a documentului PDF ,,Proiect-buget-municipiul-Bistrita-anul-2021”…
Înainte să intrăm în analiza problemelor identificate vreau să menționez că aceste observații legate de proiectul de buget pentru anul 2021 nu beneficiază de ochiul unui expert în finanțe și economie pentru că nu am această calitate. M-aș bucura dacă ar apărea după acest articol și o analiză avizată venită din partea unui expert în domeniul finanțelor sau economiei.
Dar până se va întâmpla acest lucru, vă voi arăta ce „vede” ochiul meu ager de cetățean interesat de drumul banilor în societatea în care trăiește. Pentru că spațiul destinat unui articol este limitat, am ales să prezint câteva aspecte de interes general.
În calitatea mea de cetățean interesat de problemele comunității, consider că bugetul pentru anul în curs trebuie să respecte câteva reguli nescrise, dar de bun-simț:
1. Având în vedere că ne aflăm într-un an greu încercat de pandemia Covid-19, o bună parte din resursele financiare trebuie să meargă pentru susținerea sistemului medical în lupta pentru eradicarea virusului:
a.) Țin minte că anul trecut au fost alocați 300.000 de lei de către fosta administrație pentru testarea cadrelor didactice din municipiu. Ce s-a întâmplat cu acești bani, pentru că nu s-a realizat testarea în masă a cadrelor didactice? Nu vreau să cred că s-a renunțat la această acțiune din considerente politice. Dacă și în an de pandemie facem politică și nu suntem capabili să ne unim pentru a reconstrui România, ne merităm soarta….
b.) Nu am văzut în proiectul acesta de buget bani alocați pentru testarea sau vaccinarea cetățenilor din municipiu sau măcar vreun program de susținere a spitalului județean în efortul de a ne scăpa de Covid 19.
2. Susținerea economie locale și încurajarea producției
a.) Din punctul meu de vedere primăria ar trebui să vină în completarea ajutoarelor de stat promise de Guvernul României și să ofere tuturor agenților economici locali impozit 0 (zero) pentru spațiile comerciale și impozit 0 (zero) pentru zonele în care se amplasează terase.
b.) Sprijinirea de la bugetul local a firmelor din industrie (impozit zero pentru spațiu, vouchere de combustibil și vouchere de utilități în care un procent din prețul utilităților este subvenționat de stat sau altele asemenea). Este important ca agenții economici să simtă că au în statul român un partener, iar Bistrița poate fi un exemplu de bune practici în acest sens.
c.) Inițierea programului ,,Prima seră” ar putea funcționa foarte bine în cartierele Sărata, Slătinița, Sigmir, chiar și-n Viișoara sau Unirea, dar și la Liceul Agricol. Este un program care ar încuraja micii proprietari să-și lucreze mult mai eficient grădinile și terenurile agricole și ar constitui o sursă de venit pentru comunitate, mai ales în condițiile în care prețul alimentelor în supermarket este într-o continuă creștere. Aceeași situație este și în cazul prețului florilor. Să nu mai vorbim de valența educativă a programului, în cazul Liceului Agricol.
Pentru că nu vreau să plictisesc cu soluții, haideți să vă prezint câteva dintre observațiile mele pe tema bugetului. Pentru eficiență, voi menționa pagina din documentul PDF unde se găsește informația și „Nr. Crt.”, acolo unde este cazul.
Anomaliile Bugetului Municipiului Bistrița
1. Cum poți fundamenta achiziția unei imprimante multifuncționale prin „înlocuire monitoare TV defecte”? (pag 26, penultima, din documentul PDF)
Nu-mi vine să cred că domnul primar Ioan Turc și-a pus semnătura pe așa ceva. E o batjocură la fel de mare ca cea în care avem un grup sanitar cu bideu ce aparține de un birou în care lucrează un bărbat, asta chiar lângă un alt grup sanitar existent ce este destinat aceluiași birou.
2. Avem imprimante A3 color la prețuri diferite, în funcție de destinatar:
La DSP imprimanta A3, „multifuncțional laser A3” costă 10.000 de lei (pag 23, Cap. 70.02.50, achiziția de la 6.5)
Tot multifuncțională A3 color pentru Școala Gimnazială nr.1 costă 8.000 de lei (pag.19. achiziția de la punctul 13.16.3)
Tot multifuncțională A3 color pentru Colegiul Tehnic Infoel costă 12.000 de lei (pag.19. achiziția de la punctul 13.14.1)
Același tip de multifuncțională A3 color sau alb-negru pentru autoritatea executivă și legislativă, adică pentru primărie, costă 12.000 de lei bucata (pag.17. Cap. 51. 02.01 achizițiile de la punctul 1.3 și 1.5)
De unde apar diferențele astea de preț pentru același produs? Recent am vrut să-mi achiziționez o imprimantă A3 color, din aceea înaltă, gigantă pe care o știm cu toții. Mă așteptam să-mi spună un preț de 2-3 mii de euro, dar omul a spus că îmi poate da o astfel de imprimantă la un preț de 1000 de euro. Nu știu dacă e nouă sau second, pentru că n-am fost încă să o văd, dar oricum, de la 5000 de lei, echivalentul a 1.000 de euro, la 8.000, 10.000 sau 12.000 de lei cum văd în planul de investiții publice, este o diferență importantă care scurge din buzunarul nostru, al comunității bistrițene, în alte buzunare. Nu știu dacă ne permitem astfel de „scurgeri” în an pandemic.
3. De ce are nevoie primăria de trei televizoare în an de recesiune economică…?
Tot la autoritatea executivă și legislativă vedem că apar ca investiții mai multe laptopuri, desktopuri, dar și 3 televizoare 4k cu diagonala de 163 cm.
Aceste 3 televizoare sunt bugetate cu 15.000 de lei, adică 5000 de lei bucata. (pag.17. Cap. 51. 02.01 achiziția sau „investiția” de la punctul 1.8).
Recunosc că sunt televizoare mult mai scumpe de 5000 de lei, dar am văzut la o căutare pe Google televizoare până în 3.500 de lei care respectă cerințele tehnice menționate. De ce trebuie să dăm 5000 dacă găsim la 3500 sau chiar mai puțin?
De ce are nevoie primăria de trei televizoare în an de recesiune economică, în care bugetul e vai de mama lui? Nu cred că bistrițenii au votat schimbarea ca aceasta să se uite la televizor în timpul serviciului? Dacă ești la primărie, înseamnă că ești la muncă în folosul cetățeanului și nu ai vreme să te uiți la televizor. Cel puțin așa gândesc eu.
4. Pasaje subterane și parcări – un subiect care ar merita cel puțin trei articole separate
a.) Realizare pasaj subteran la nivel cu calea ferată Sărata este o investiție pentru care se alocă 500.000 de lei. De ce să investești banii în așa ceva, când acolo există o singură linie de cale ferată? Orice om poate trece pe la suprafață fără probleme.
Asta dacă este vorba de un pasaj pietonal.
Investiția este pe cât de costisitoare pe atât de inutilă. Dacă este vorba de un pasaj subteran destinat automobilelor, investiția este ridicolă din mai multe puncte de vede:
Zona respectivă se află în zona „Groapa Sărății”, deci un pasaj subteran auto ar face aproape imposibilă traversarea autocamioanelor din cauza accentuării diferenței de nivel dintre pasaj și drumul național. Oare ce studiu de trafic s-a făcut pentru propunerea acestei investiții în proiectul de buget?( pag.23, nr. Crt.19)
b.) Realizare pasaje subterane (pag. 23. Nr crt.18) proiect pentru care se alocă peste 2.500.000 de lei. Unde se realizează aceste pasaje, înspre Piața Decebal? La câte rețele de utilități sunt acolo, cu siguranță nu vă ajung acești bani. Oricum putem trăi anul acesta și fără ele. Mai important pentru noi este să putem ieși din casă fără griji, fără amenințarea unei infectări cu virusul Corona.
c.) Pentru parcări rezidențiale (pag. 22, Nr. Crt. 44) se alocă peste 18 milioane de lei (aprox. 3.7 milioane de euro). Sunt bani insuficienți pentru a înfrumuseța reversul medaliei Liniei Verzi. Chiar domnul primar ne spunea că se pierd din cauza Liniei Verzi vreo 2500 de locuri de parcare.
Tot Domnia Sa afirma într-o emisiune live la Bistrițeanul că o parcare de 500 (cinci sute) de locuri ne costă vreo 15 milioane de euro. Deci, conform afirmațiilor domnului primar, pentru cele 2500 de locuri de parcare deduc că am avea nevoie de vreo 75 de milioane de euro (500 locuri de parcare x 15 milioane de euro = 75 de milioane de euro), cam vreo 7 pârtii de schi a la Crețu.
Demențial, fabulos și incredibil! În ritmul acesta ne trebuie vreo 25 de ani să realizăm cele 2500 de locuri de parcare. Nădăjduiesc că a fost o greșeală de exprimare, poate chiar o greșeală de apreciere logico-tehnică din partea edilului, pentru că îmi vine greu să-mi explic cum au votat oamenii schimbarea, pentru a-și retrăi blestemul investițiilor aiurea, ca să nu spun neproductive.
5. Când credeam că am scăpat de „investițiile” în pârtia de schi, la pagina 10 din documentul PDF, observ alocarea sumei de 400 de mii de lei pentru acest „obiectiv”.
Am crezut că visez urât. Pentru o secundă m-am gândit că cercul de foc al puterii, despre care puteți citi AICI, s-a întors. Dar nu, e doar o iluzie. Dar ce a creat această iluzie? Poate speranța oamenilor care doresc să trăiască într-o țară cu o mentalitate europeană, așa cum am scris AICI.
6. Ultima anomalie în ceea ce privește investiția bugetară pentru anul 2021 pe care vreau să o evidențiez este achiziția de clădiri și terenuri în an de pandemie, cu greutăți economice.
Peste două milioane de lei se „investesc” în aceste „cumpărături”. Nu văd cum poate ajuta investiția asta la revitalizarea economiei locale în acest an, Cel puțin achiziționarea clădirii spitalului de pe Independenței ar trebui amânată pentru anii următori. Acum avem de trecut o pandemie și de depășit o criză economică și alimentară!
Cu cât înțelegem mai repede unde suntem, ne putem stabili mai bine prioritățile!
Ar fi multe de zis, dar mă opresc aici. Până vom putea ieși la terase, haideți să fim liberi prin cunoaștere!
