„Credeți că cineva intenționează să se ajungă la concluzia că școala românească este (cea mai) proastă?”, se întreba recent profesoara Monica Halaszi. Unul dintre elevii străluciți ai Bistriței – Sergiu Petrușca – acum student în Marea Britanie, la Cambridge, i-a oferit un răspuns memorabil:
O întrebare despre sistemul românesc de învățământ adresată de profesoara Monica Halaszi a generat zeci de comentarii și opinii, în acest weekend, în spațiul virtual.
Sergiu Petrușca este student la Cambridge, după ce a absolvit Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Tânărul a admis că până când nu a experimentat personal și profund un alt sistem educațional, avea iluzia că doar la noi sunt probleme. Și că totul ar fi roz în școlile din vest.
„Analiza lui Sergiu Petrușca este de o profunzime de invidiat. Este, într-un fel, reacția lui la tendința noastră de a privi cu jind peste gardul educației naționale”, admite profesoara.
*****
Sergiu Petrușca pornește de la problematica vecinului. „Persoanele nu oferă suficientă valoare lucrurilor pe care le dețin. Deoarece văd lipsa acelor lucruri pe care le au cei din jur. Asta se poate aplica perfect și pe sistemele de învățământ”, subliniază Sergiu Petrușca.
Pentru noi pare puțin. Dar faptul că școala de stat are încă o voce puternică în fața școlilor private este ceva ce state precum Marea Britanie încă se chinuie să obțină – subliniază Sergiu.
Deși sexismul există încă în România, nu mai avem școli de fete și școli de băieți în acest deceniu.
Admiterile la universități de top din țară sunt făcute pe baza unor admiteri obiective dificile, nu pe baza subiectivismului. Școala de unde ai venit contează mai puțin la admitere.
Învățământul este subnutrit…
„Problema principală din punctul meu de vedere este faptul că învățământul este subnutrit”, consideră Sergiu Petrușca. El identifică și trei lucruri esențiale care ne lipsesc: „Nu avem trei lucruri esențiale, cu timpi de schimbare diferiți…”
- Bază materială: dotare IT, laboratoare, spații sanitare (cu efecte în 10 ani);
- Programă de actualitate: schimbarea structurii profilurilor, introducerea de educație juridică și media, reactualizarea științelor (cu efecte în 20 de ani);
- Baza umană: formarea de cadre didactice și încurajarea acestei căi profesionale (cu efecte în 30 de ani).
„Vrem, nu vrem, apărem în coada clasamentului din UE după criterii obiective. Totuși, învățământul românesc nu trebuie reformat doar ca să dea bine în comparație cu alte țări. Trebuie reformat ca să ajute cetățenii”, avertizează Sergiu Petrușca.
Studentul este convins că politicienii nu vor risca niciodată schimbări drastice, pentru că vor avea recul în voturi.
„Așa că până ne vom putea ridica substanțial nivelul, o să vedem doar schimbări mărunte de formă. Stricăm examene (că grila la mate arată mai PISA decât o demonstrație științifică). Subestimăm probleme (educație pentru sănătate opțional sună mai bine decât educație sexuală obligatoriu). Și renovăm pentru voturi… A zugrăvi școala cu 3 ani peste proiect este mai bine decât să nu o fi făcut deloc… Deci da, se vrea fix de către cei care ar putea să schimbe situația…”, conchide Sergiu Petrușca.
