Dacă ai cumpărat o cantitate mare mare de fân, fără a avea acasă un cal, o vacă, sau alte ierbivore, ai găsit o soluție acolo unde nu era nici o problemă, și ai produs în mod evident o risipă inutilă. În mod similar, implementarea unor proiecte fără utilitate reală nu reprezintă altceva decât o formă fără fond. Dar acest mecanism administrativ este mai greu sesizabil pentru că se ascunde sub motivații demagogice.

Vă invit să analizăm împreună pentru câteva cazuri care ne privesc pe toți, fiind vorba despre alocarea de bani publici, dacă această teorie a formelor fără fond, formulată de filosoful Titu Maiorescu mai demult, este doar un concept abstract sau o realitate concretă care poate fi aplicată punctual, asupra exercițiului administrației locale din ultimii patru ani.

Să luăm câteva exemple: în Bistrița au apărut kilometri și kilometri de piste de biciclete, care au anulat locuri de parcare, dar fără bicicliști care să le folosească.

Stațiile de închiriere a bicicletelor sunt pustii, mai ales iarna, când Bistrița este acoperită de frig și zăpadă timp de șapte luni pe an. Această apariție a frumoaselor piste roz este, fără îndoială, o formă fără fond, o dotare inutilă în lipsa unei cereri reale.

Acum bicicliștii au condiții excepționale în raport cu șoferii numai că ei sunt cu mult mai puțini.

Sunt biciclist în oraș de o viață dar nu am cerut niciodată așa privilegii și nici nu am de gând să îmi abandonez definitiv mașina care are rolul ei într-un oraș.

Semafoarele din preajma sensurile giratorii, pentru care s-au tăiat bulevardele proaspăt regenerate, sunt și ele inutile și încurcă făcând parte din același set al formelor fără fond. Dar actuala administrație a avut decența să le pună în stand-by ca să putem circula omenește.

Un alt exemplu este al unei forme fără fond este celebrul Pasaj subteran din Decebal. A fost construit fără o necesitate clară, fără ca pietonii zonei să fi solicitat un astfel de proiect. Unde sunt plângerile cetățenilor că nu pot să treacă drumul pe la intersecția semaforizată din Decebal? Unde s-au depus miile și miile de plângeri astfel încât să facă necesar un pasaj subteran? Nu numai așa, ci cu lifturi care n-au făcut nimic altceva decât să înrăutățească peisajul urban, care nu au nicio funcționalitate deocamdată iar cea în viitor este îndoielnică.

Dacă înainte trecerea pietonilor prin intersecție era simplă și clară, acum pasajul creează mai multă confuzie decât confort stradal prin apariția unor marcaje de trecere a bicicliștilor care sunt confundate de pedeștri cu trecerile de pietoni, cu garduri și saivane inexplicabile care aglomerează inutil intersecția.

În jurul gurilor de intrare în subteran, impracticabile încă, s-au amenajat piste pentru bicicliști. Dar acestea sunt ciudate și nepracticabile.

Pietonii sunt dezorientați, iar pasajul rămâne o soluție pentru o problemă care nu a existat vreodată.

Apariția în oraș a Formelor Fără Fond pe care cetățenii nu și le explică pentru că nu au fost făcute în interesul lor prioritar este expresia unei gândiri demagogice. Ea acoperă cu motivații îndoielnice cheltuielile bugetare, nu știm în interesul cui.

Atitudinea asta cum că „să fie și la noi ca la ei”, să aibă și firmele noastre activitate în oraș, să facem și noi cu roșu trecerea de pietoni, să punem lumini și unde e cazul și unde e cazul pe străzi, această atitudine face abstracție de fond.

Au cerut cetățenii aceste lucruri ca fiind strict necesare și prioritare față de pildă de asfaltarea străzilor de pământ care sunt cu sutele rămase așa prin oraș?

Pe cetățean nu îl interesează cum este colorată trecerea de pietoni, ci dacă este amplasată în cel mai avantajos loc pentru a traversa strada. Nu îl interesează să treacă pe sub pământ ca să cumpere o legătură de pătrunjel și să se dea cu liftul în pasaj. Ci să ajungă cât mai repede în acel punct, pentru că are și alte lucruri de rezolvat prin oraș.

Mai apoi: se vorbește despre Bistrița ca oraș turistic, dar ce oportunități reale oferă turiștilor de petrecere plăcută a timpului în timpul unui sejur?

Cetatea Veche ar putea fi un punct de atracție, însă serviciile sunt limitate: aproape toate magazinele se închid la ora 18:00, iar restaurantele la ora 22:00. În absența unei vieți de noapte, iluminatul firmelor comerciale devine doar o altă formă fără fond, pentru că acestea luminează deasupra unor spații închise.

Proiectul de transformare a pietonalului Bistriței într-un loc al copacilor și pâraielor a fost oprit la timp. Pentru că anula, de dragul confortului unora, puțini, vocația acestui spațiu de agora a cetățenilor municipiului.

O altă investiție discutabilă este pârtia de schi de pe Dealul Cocoșului. Cu telescaun și tunuri de zăpadă artificială, acest proiect a fost realizat în pofida rapoartelor climatice care indicau lipsa zăpezii naturale. Costurile uriașe nu au justificare, iar pârtia rămâne neutilizată, demonstrând încă o dată principiul formelor fără fond.Actuala administrație se străduiește să gasească soluții pentru ca aceste lucrări să își dobândescă o utilitate mai largă.

Aceeași logică s-a aplicat și în cazul Casei Municipale de Cultură, pe frontispiciul căreia scrie pompos „Teatrul Municipal”. O denumire impresionantă, dar fără o trupă stabilă, fără spectacole constante, stagiuni teatrale, fără o identitate clară.

Importarea galelor UNITER a fost doar un exercițiu de imagine, fără impact real asupra vieții culturale a orașului.

În această ordine de creare a formelor fără fond, la fel de bine, am putea scrie, pe Căminul cultural din Căianu Mic, satul natal al unor mari tromboniști, cu litere mari – „Filarmonica de Stat Căianu Mic”.

Despre toate acțiunile care sunt numai bifate la această instituție de impresariat a culturii municipale, de dragul formelor fără conținut – cum de pildă Anul Mihai Eminescu este celebrat strict într-o zi, ziua lui de naștere, 15 ianuarie – vom vorbi altă dată. Pentru că desigur este o discuție foarte plictisitoare. Din literele acelea, ca să nu se piardă, poate putem compune cuvântul SNOBISM mult mai adecvat funcționării Palatului.

Pe hârtie, administrația locală implementează sisteme de digitalizare (ghisee online, plăți electronice, portaluri de comunicare). Însă în practică, cetățenii tot sunt nevoiți să stea la cozi, să ducă hârtii dintr-un birou în altul și să depindă de birocrația clasică.

Practic, există o fațadă digitală, dar realitatea funcționează încă în vechile tipare birocratice. Formele (acte, documente, proceduri) sunt respectate, dar fondul (calitatea vieții, eficiența) este neglijat.

Toate aceste exemple demonstrează cum principiul formelor fără fond a fost aplicat sistematic în administrația locală în ultimul mandat al administrației locale. Proiecte gândite pentru a bifa realizări, fără a răspunde unor nevoi reale, fără impact asupra comunității.

Administrația unei comunități nu trebuie să fie un exercițiu de imitație sau de snobism. Investițiile ar trebui să fie dictate de necesități reale, nu de dorința de a arăta că „avem și noi” ceea ce au alții.

Până atunci, rămânem captivi într-un decor de modernitate artificială, fără substanță, fără utilitate, fără fond.

Municipiul Bistrița, la fel ca multe alte orașe din România, poate fi un exemplu de forme fără fond, unde modernizarea este adoptată la nivel vizual și declarativ, dar nu este susținută de reforme autentice și funcționale.

Fără o schimbare de fond — prin educație, administrație eficientă și politici publice bine gândite — există riscul ca dezvoltarea orașului să rămână doar o imitație a modelelor din alte orașe cu identitate diferită, sau îndepărtat vestice, fără un impact real asupra calității vieții locuitorilor.

„Teoria formelor fără fond” – dovadă că ceea ce e valoros în lumea ideilor nu se pierde cu secolele – poate servi ca o critică constructivă pentru administrația locală a Municipiului Bistrița, evidențiind riscul concentrării pe aspecte formale în detrimentul unui impact real și util asupra comunității.

Pentru a evita această decuplare, este esențial ca autoritățile să se concentreze pe nevoile reale ale cetățenilor. Să adapteze politicile la contextul local. Și să asigure o legătură autentică între formă și fond.

Astfel, administrația poate contribui la o dezvoltare durabilă și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor în Bistrița.