Radu Salvan (78 de ani) s-a născut la Tărpiu, într-o familie de intelectuali. „Tatăl meu era director, însă eu mi-am croit propriul drum. Am venit în Bistrița, urmând liceul la Colegiul Național „Liviu Rebreanu”. Apoi am urmat Facultatea de Studii Economice la Cluj, urmând să profesez ca și economist…”
Iubirea pentru literatură a fost sădită în inima lui încă de mic, dar s-a concretizat abia la vârsta senectuții.
„Mulți te întreabă la o vârstă mai înaintată – „Ce faci, ești pensionar?” Mie nu prea mi-a plăcut ideea în sine. Iar când zici scriitor, nu mai zici pensionar. De mic am fost atras de literatură, de această artă deosebită”, a admis Radu Salvan.
Până acum, Radu Salvan a scris șapte cărți. Dintre acestea, două sunt publicate în America, iar una urmează să fie publicată la Roma.
Doar 2,6% scriitori din afara Americii, au șansa de a publica o carte acolo, însă Radu Salvan a reușit această performanță de două ori. De asemenea, a scris o carte care poate fi citită în 14 secunde.
FOTO/VIDEO: Micul bancher a cucerit Bistrița… O luxuriantă viață de familie, cu idealurile și aspirațiile noii generații
Pasiunea și talentul au existat mereu, dar am vrut să aflăm care a fost impulsul care l-a determinat să scrie prima carte.
„Eram în Austria, prin anul 2013. Și într-o zi povesteam împreună cu fiul meu. Eu nu aveam cea mai bună stare. Fiul meu văzându-mă așa, mi-a spus: „Du-te scrie o carte!”.
Și chiar așa am făcut! Cartea se numește „Destine și călătorii”. E o carte autobiografică. De atunci am scris în fiecare an o carte”, ne-a povestit Radu Salvan.
Acesta ne-a dezvăluit și momentul care i-a umplut inima de bucurie, din cariera sa de scriitor.
„S-a întâmplat atunci când am reușit să lansez cartea pentru copii care se numește Bibu și Bea. Am început să scriu cartea aceasta convins fiind de nepoata soției mele. Participând ea la mai multe lansări de carte, îmi tot spunea să scriu o carte inspirată și din povestea ei. Cartea trebuia să se numească altfel. Cu numele real al pisicilor ei. Dar au existat mici ciondăneli între ea și ceilalți copii din familie.
Așa că am zis gata, schimb titlul, ca să nu vă mai certați! Când am lansat cartea, la Palatul Culturii, au participat și mulți elevi. Am fost tare încântat. Chiar am trăit un sentiment plenar de bucurie…”