OAMENI din BN: Paul Breșfelean a început la școala de muzică și a ajuns lector univ. dr. la UBB, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor

Paul Breșfelean a început să studieze vioară, la Școala de muzică din Bistrița. Acum este lector univ. dr. la UBB, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. „Dacă aș avea capital, aș investi într-un pol de IT în Bistrița. Ar rămâne acasă toți tinerii de valoare…”

Vremuri în care elevii sau cadrele didactice veneau de acasă cu lemnele în plasă…

Paul Breșfelean are 42 de ani și s-a stabilit în Cluj de câțiva ani. Dar își amintește și acum clădirea de pe Odobescu, unde a început primele clase. „Erau încăperi extrem de reci, mai ales iarna. Uneori, înainte de 1989, mai aduceam și elevi și cadre didactice câte o plasă de lemne, cărbuni sau orice puteam să punem în sobe…

Îmi amintesc cu plăcere de orele de vioară de la clasa profesoarei Liliana Făgărășan. 

Orele de muzică erau cumva suplimentare programei școlare. În fiecare zi sau în weekend aveam ore de Teorie muzicală și cor cu profesorul Gavril Sfechiș – un mare dascăl, plecat zilele acestea dintre noi. Studiam Istoria muzicii cu profesoara Florica Sfechiș, orchestră cu profesorul Nicolae Făgărășan și pian tehnic cu profesorul Cornel Pop. Vioară făceam cu doamna Făgărășan. Toți oameni deosebiți pe care îi port încă în suflet…

Ghiozdanul îmi era burdușit. Uneori părinții mei trebuiau să-l coasă. Îmi amintesc și de manualele școlare, alături de care veneau partiturile muzicale destul de groase de la bibliotecă. Și „valiza” în care îmi duceam vioara…”, ne-a povestit Paul Breșfelean.

Tânărul lector universitar își amintește și acum de zilele în care unii copii băteau mingea pe afară, în timp ce el avea de studiat la muzică.

Dar au fost vremuri frumoase, mai ales când – cu foarte mari emoții – elevii aveau de prezentat în mici concerte – numite pe atunci „producții” trimestriale, în ton cu epoca – ce au reușit să mai învețe…

De la Muzică, la Liceul „Liviu Rebreanu”, la Mate-Fizică

Paul Breșfelean ne-a explicat că a studiat vioară doar 8 ani. Pentru că la vremea respectivă nu era liceu de muzică în Bistrița, a continuat activitatea alături de colegii săi la Clubul elevilor (actualul Palatul copiilor). Paul Breșfelean a activat în ansamblul „Dorulețul”, coordonat de profesorul Ioan Lazăr. Cu dânsul a colindat țara și o parte din Europa, participând la festivaluri folclorice. 

„Am urmat liceul, la secția de matematică-fizică-engleză,  la Colegiului „Liviu Rebreanu”. Era un total alt domeniu și o altă atmosferă față de mediul artistic de la Școală de Muzică și Arte Plastice.

Îmi amintesc și acum extemporalele și tezele teribile la Fizică ale profesorului Costică Rus. Matematică studiam cu  profesorii Coman și Florescu… Engleză – cu doamna Botezatu și câțiva profesori americani. Îmi amintesc citatele din Maiorescu ale doamnei Vlad, și discuțiile relaxate cu profesorii Petersen, Răchitan, Ponoran și Țirău…” 

Părinții lui Paul Breșfelean au luat credit pentru a-i cumpăra primul calculator, în facultate… 

De la muzica din primele clase, și liceul la Matematică-Fizică, Paul Breșfelean a ajuns la Informatică economică. A trecut examenul la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), la UBB Cluj-Napoca.

Asta s-a datorat în principal sfaturilor primite de la profesorul Viorel Rus – un profesionist de la care ar avea ce să învețe economiștii din guverne, consideră Paul Breșfelean. Și bunul său prieten Ionică – între timp plecat pe meleaguri canadiene – l-a convins că merită să-și încerce șansele la Științe Economice.

Paul Breșfelean își amintește de asemenea schimbarea de  mediu, de colegi și de spațiu.

„Eu am fost întotdeauna aplecat spre studiu… Eram un fel de „tocilar”, cum s-ar zice. Iar adaptarea a fost inițial mai grea la căminele studențești din Cluj, în care nu prea erau reguli de liniște și de culcare. Cerințele erau foarte mari și la cursurile de contabilitate, unde profesorii credeau că toți absolvisem licee economice.

Părinții mei au luat un credit ca să îmi cumpere primul calculator la finalul anilor ’90, când prețurile urcau de la o săptămână la alta, dar nu și salariile.

Țin minte că și banii de mâncare și de buzunar, trebuiau suplimentați cu inflația galopantă de atunci. Așa că ai mei îmi umpleau rucsacul cu tot ce puteau, ca să nu fac foamea, spre bucuria colegilor mei de cămin din zone mai îndepărtate cu care împărțeam merindea.

Au fost și multe momente frumoase. Erau petrecerile acelea grozave din cămin, meciurile de fotbal, noile jocuri pe calculator în rețea, și multe dintre cursuri și seminarii la care mergeam de drag. În principal datorită unor oameni precum profesorii Nițchi, Rusu, Achim, Todea, Ciaca, Mortan și a altora cu care am avut apoi plăcerea să fiu coleg…”, ne-a mai povestit Paul Breșfelean. 

Cariera didactică a început în 2003 pentru Paul Breșfelean

Este vorba, pe undeva, de o tradiție a familiei. Mama lui Paul Breșfelean este o educatoare respectată în Bistrița. Cei care l-au convins să înceapă o carieră didactică a fost profesoara Lucia Rusu, un om de suflet care i-a coordonat lucrările de licență și disertație.

Îndrumat de profesorul Nicolae Ghișoiu, un profesionist de tip german, Paul Breșfelean și-a susținut în 2008 doctoratul în domeniul Cibernetică și Statistică economică. Tema lucrării: „Contribuții la perfecționarea managementului instituțiilor universitare prin aplicarea de tehnologii informatice moderne”.

„Mi-am început cariera ca dascăl în 2003. În urma unui concurs național am fost angajat ca profesor la Colegiul economic Iulian Pop din Cluj-Napoca. Cam tot de atunci am avut și activități în cadrul FSEGA ca și cadru didactic asociat la departamentul de Informatică economică. Acolo primii absolvenți cu mediile cele mai bune eram chemați în continuare de profesorii noștri ca și asistenți la laboratoare. Împlinesc așadar în acest an „majoratul” în învățământ…”, admite Paul Breșfelean cu mândrie. 

Ce predă Paul Breșfelean la Facultatea de Științe Economice UBB Cluj-Napoca

„Laboratoarele și apoi cursurile pe care le-am predat în acest timp sunt legate de Baze de date, Informatică economică, Sisteme informatice de luare a deciziilor, Sisteme informatice integrate ERP, Sisteme integrate avansate pentru afaceri.

La ultimele două am reușit o colaborare deosebită cu mediul de afaceri – compania NTT Data România. Aceasta, prin președintele bordului executiv Daniel Metz a oferit studenților acces la distanță pe server și licențe educaționale pentru software-ul Clarvision ERP. Tot ei ne-au facilitat și achiziționarea de licențe anuale pentru SAP ERP.

Daniel Metz și echipa sa – din care am colaborat excelent cu Raluca Banila și Mihai Șuba – au fost un adevărat sprijin pentru învățământul ERP clujean, în special în pandemie.

Atunci  profesorii și studenții au rămas pe nepregătite acasă, fără a mai avea acces la programele informatice de la sediul facultății. Iar în timp ce unele firme din Cluj îi întrebau „care este bugetul?” – sperând să facă bani și din piatră seacă – sprijinul oferit de Daniel Metz a fost necondiționat și gratuit. Paul Breșfelean a mai explicat că managerul companiei, nu a mai așteptat semnarea birocratică a unor contracte de sponsorizare – pentru a asigura accesul la software de acasă pentru sute de studenți… 

„Pandemia ne-a prins nepregătiți… Dar probabil așa s-a simțit o lume întreagă…”

Paul Breșfelean a recunoscut că pandemia i-a prins inclusiv pe profesorii unversitari nepregătiți. „Dar treptat ne-am adaptat lucrului de acasă. Conducerea universității și a facultății a investit rapid în licențe pentru software de videoconferință (Teams și Zoom). S-a investit în servere mai performante pentru platformele de eLearning și examinare on-line.

Toate materialele de curs și laborator au fost trecute în format digital. Și eu am făcut un efort și am realizat pentru cursul de Sisteme ERP tutoriale în format video. Ele au putut fi accesate de toți studenții înscriși la curs. Fiecare cadru didactic din UBB a primit de curând și un buget pentru achiziționarea unui calculator sau laptop, ceea ce spune multe despre preocupările de susținere a activității didactice din universitate…”, ne-a mai mărturisit Paul Breșfelean. 

Noile generații de studenți – foarte interesate de noile tehnologii informatice

„Încercăm și noi profesorii să ne menținem în pasul vremurilor. Așa cum sunt ele, mai bune sau mai rele. Facem tot ce putem pentru studenții noștri, așa cum au făcut la rândul lor dascălii noștri.

Noile generații de studenți sunt foarte interesate de noile tehnologii informatice. Am remarcat că își concentrează atenția spre anumite materii care le plac sau pe care doresc să le continue în carieră.

Sunt desigur și cei care învață foarte bine și au rezultate la toate materiile. Dar o bună parte din studenți știu ce își doresc să facă după terminarea facultății. Și atunci aprofundează acel domeniu. De exemplu, Clujul este un pol al tehnologiilor informatice. Multe firme au sedii în oraș, așa că mulți din studenții secției de Informatică economică lucrează încă din timpul facultății. Sunt atrași și de salariile foarte bune oferite în acest domeniu.

Există și alte firme mari care desfășoară activități economice în Cluj-Napoca care angajează studenții FSEGA din celelalte domenii economice (contabilitate, finanțe, marketing, turism, servicii, economie, afaceri internaționale etc.).

Orașul în plină dezvoltare este o atracție pentru tineri din toată țara, iar festivalurile și viața socială în general aduc și acestea un plus”, a mai recunoscut Paul Breșfelean.

Dacă ar fi să se plângă totuși de ceva – acesta ar fi traficul auto infernal și faptul că se construiește într-o veselie bloc lângă casă… „Dar poate primarul Boc va reuși să facă ceva în privința aceasta; așteptăm și noi cu nerăbdare metroul și centura ocolitoare”, a mai povestit bistrițeanul. 

Informatică Economică – o posibilă soluție pentru elevii bistrițeni

„Bistrița e relativ aproape de Cluj-Napoca, iar eu îi aștept cu drag și pe liceenii din Bistrița la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. Ar putea fi o foarte bună soluție pentru ei. Nu știi niciodată unde te duce viața și când ai nevoie de diploma unei universități de prestigiu – probabil prima din țară, așa cum este UBB.

Știu și de la angajatori că absolvenții UBB sunt priviți cu alți ochi. Fără falsă modestie, UBB  reprezintă deja un brand și o garanție a calității în învățământul superior. Universitatea e administrată acum de o echipă tânără, condusă de profesorul Daniel David, o personalitate internațională în domeniul psihologiei. Și facultatea noastră e condusă tot de o echipă tânără, în frunte cu decanul conf. dr. Răzvan Mustață – un adevărat sprijin pentru cadre didactice și studenți…”, a mai explicat entuziasmat Paul Breșfelean. 

„M-aș bucura ca studenții mei să rămână și cu omenia care mă caracterizează…”

Paul Breșfelean activează în cadrul departamentul Informatică Economică. Departamentul oferă trei programe de masterat – două în limba română și unul în engleză.

„Secția și departamentul de Informatică Economică își au începuturile în anii ’90. Creatorii acesteia au fost profesorii Ștefan Nițchi și Dan Racovițan. Iar munca lor a fost continuată în ultimii ani de directorii de departament și profesorii Gheorghe Silaghi și Cristian Bologa. Cu rezultate didactice deosebite, vizibile în cariera absolvenților noștri…”, a mai completat Paul Breșfelean. 

Bistrițeanul admite că s-ar bucura ca studenții lui să învețe de la el și omenia, respectul și bunul simț. „În plus față de cunoștințele dobândite la cursurile și laboratoarele mele, m-aș bucura ca studenții mei să rămână și cu omenia care mă caracterizează. Să învețe bunul simț și respectul pe care îl ofer celor cu care lucrez – colegi și studenți.

Mă bucur mult când un fost student sau studentă mă recunoaște și mă salută pe stradă. Am absolvenți în cele mai diverse poziții. Funcționari și directori de bancă, operatori în turism, programatori sau manageri de proiect… E o bucurie de fiecare dată când mă întâlnesc cu ei și schimbăm câteva vorbe. Am fost întotdeauna adeptul dictonului Să lași loc de Bună ziua. L-am învățat de la bunicii și părinții mei…”

Despre tentația de a pleca din țară… 

Există și acum pentru tineri o tentație a plecării din țară – poate mai diluată datorită pandemiei – recunoaște Paul Breșfelean.

„Am fost și eu plecat în timpul facultății în SUA. Am muncit mult ca să reușesc să-mi strâng bani pentru o garsonieră în Cluj. Tentația a fost să rămân, însă mi-am dorit să termin facultatea. Așa ceva acolo era destul de dificil datorită taxelor de școlarizare extrem de mari.

Nivelul taxelor pentru locurile cu plată la facultatea noastră este foarte mic, comparativ cu alte universități din străinătate (2900-3500 RON pe an). Nu i-aș sfătui neapărat pe absolvenții de liceu să și plece dincolo. Și facultatea noastră oferă burse și mobilități internaționale. Sunt, de exemplu, bursele Erasmus, prin care studenții noștri au posibilitatea să studieze la peste 100 de universități partenere din Europa și din lume.

Au fost momente în care am regretat că am venit înapoi din SUA.

Mai ales la începutul carierei mele ca profesor de liceu… Pe atunci câștigam cam 3 milioane de lei vechi (aproximativ 100 dolari). Iar eu acești bani îi obțineam liniștit în maxim câteva zile de muncă dincolo.

Lucrurile au mai progresat. Dar încă nu am ajuns la salariul de floorman de la fabrica de hârtie Finch Pruyn din New York. Chiar și după 21 de ani petrecuți pe băncile școlilor (școală primară – doctorat), și după 18 ani la catedră…

Cariera didactică cred că este pentru cei cărora le-a plăcut cartea. Și care la rândul lor vor să îi învețe pe alții plăcerea studiului. Satisfacțiile financiare într-ale educației sunt mai mici. În schimb satisfacțiile sufletești sunt de neprețuit…”, consideră Paul Breșfelean. 

Bistrița – un oraș mai relaxat decât Clujul…

Bistrița rămâne mereu o parte importantă a sufletului său – punctează Paul Breșfelean. Indiferent pe unde l-au purtat drumurile în lumea asta mare, la Bistrița revine întotdeauna cu drag. „Aici sunt părinții mei și prietenii mei din școală! Vin cu drag și în Șieu Măgheruș și la Chiraleș, la unchiul Ion și mătușa Mărioară – în locurile unde mi-am petrecut o bună parte din copilărie… 

Acum, datorită pandemiei am venit mai rar. Tocmai ca să-i protejez pe ai mei. Sper totuși să se termine în curând nebunia asta de film suprarealist, și să revenim la normalitate.

Orașul mi se pare mai relaxat decât Clujul. Centrul pare la fel de frumos ca întotdeauna, iar blocurile la fel de gri ca și în Cluj. E plin de case noi pe dealuri. Castanii de pe Odobescu parcă sunt mai mici…! Iar gara și autogara (lângă care am locuit și unde fremătau navetiștii de altădată) parcă ar fi mai goale… Am observat că au dispărut și multe dintre fabricile Bistriței –  Fabrica mecanică, CPL, Filatura, fabricile de bere, lapte și pâine – unde lucrau părinții  prietenilor mei…”, ne-a mai mărturisit Paul Breșfelean. 

Tânărul lector universitar a concluzionat că – dacă ar avea capital – l-ar investi într-un pol de IT în Bistrița. „Astfel aș păstra aici tinerii de valoare. De ce să plătească prețurile exagerate la chirii și altele într-un oraș mai mare, când ar putea lucra de acasă? Mai ales în condițiile actuale, ale muncii la distanță. Aștept să se concretizeze și dorința părintelui profesor Nicolae Feier – de a exista o extensie universitară de învățământ economic și informatic în Bistrița. Poate așa aș putea să predau în sfârșit și acasă…”