Între cele 8 fundații și fonduri particulare care au sprijinit la Năsăud educația tinerilor – una singură aparținea unei remarcabile figuri feminine. Este vorba de Anastasia Lazăr, năsăudeanca de condiție simplă care și-a lăsat toată averea „mișcătoare și nemișcătoare, în favoarea Școlii de fetițe din Năsăud”. Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud o evocau recent, publicând testamentul ei:
În multe privințe, Năsăudul a fost privilegiat prin baza materială școlară creată de Imperiul Habsburgic, odată cu organizarea Regimentului românesc II de graniță.
Tradiția a continuat și după desființarea regimentului – subliniază Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud. Urmașii grănicerilor au continuat să susțină învățământul local, înființând fundații private, alimentate din donații ale unor oameni ai locului.
„Se poate aprecia că scopul acestor instituții era în primul rând de a oferi sprijin material tinerilor dornici la învățătura.
Pentru a beneficia de sumele aflate în conturile fundației, trebuiau îndeplinite anumite condiții. Acestea erau prevăzute în actele testamentare care reglementau funcționarea organizației”, notează cei de la Arhivele Bistrița-Năsăud..
Revista Bistriței din 1993 consemnează existența a 8 fundaţii şi fonduri particulare administrate de Grănicerii năsăudeni. Între acestea sunt pomenite fundațiile Simion Tanco, George Pop, Florian Micaş, Grigore Hangea, Clement Lupşai, Mihail Bodiu și Teodor Rotariu. Una singură aparținea unei femei – Anastasia Vintilă.
Fundația a fost înființată de Anastasia Vintilă, născută Lazăr, prin testamentul datat 1896.
În actul testamentar întocmit în fața oficialităților din Năsăud, fondatoarea, o femeie simplă, își afirma dorința ca întreaga ei avere „mișcătoare și nemișcătoare” care va rămâne după moartea ei să fie a fiicei sale, Paraschiva. Dacă aceasta „ar muri înainte de a se mărita ori după aceea, dar fără a rămâne copii de dânsa are să o folosească bărbatul ei cât va trăi, iar după moartea lui să treacă … în favoarea Școlii de fetițe din Năsăud”, scria Anastasia Lazăr în testament.
Anastasia Lazăr a murit în același an. La scurt timp, a decedat și fiica ei. Fundația a fost preluată spre administrare de Fondurile din Năsăud.
Capitalul fundamental al acestei fundații se ridica în 1903 la 3400 de coroane.
Sumele donate de Anastasia Lazăr au fost folosite pentru achizițonarea de cărți, rechizite și acordare de premii la sfârșitul anului școlar. Cele mai sârguincioase eleve ale Școlii de fete din Năsăud primeau câte 10 coroane din fondurile donate de Anastasia Lazăr.
Sursă & Foto @ Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud / Fondurile „Dumitru Nacu”, „Anton Coșbuc” și „Iuliu Moisil”
ALTE vremuri: Despre „cel mai frumos dintre câte licee au românii de peste munți”
