Ca să arzi legal resturile vegetale de pe terenul pe care-l deții, este o adevărată provocare cu hârțogăriile. Deși în ultimii ani au avut loc sute de arderi de vegetație necontrolate, unele chiar cu pierderi de vieți omenești, sancțiunile sunt aproape inexistente. Motivul e de-a dreptul halucinant.
La sediul Ispectoratului Județean de Situații de Urgență Bistrița s-a discutat astăzi pe marginea arderilor de vegetație.
Arderi necontrolate în ultimii ani
„Arderile de vegetație pot provoca riscuri mari: arderea bunurilor sau chiar pierderea de vieți omenești. În 2014 am avut 79 de incendii de vegetație. În 2015 au fost 88, în 2016 a scăzut la 29. În 2017 am avut cele mai multe cazuri – 183 de incendii de vegetație, iar anul trecut au fost 33. Depinde de la an la an cum e vremea primăvara și toamna. Dacă e ploioasă, cu vânt, etc. Important e ca oamenii să înțeleagă că nu e bine să aprindă resturile vegetale”, a explicat inspectorul șef al ISU BN, col. Constantin Florea.
De ce e greu să arzi resturile… legal
Ca să aprindă resturile vegetale, legal, proprietarii de terenuri trebuie să obțină un permis de lucru cu focul din cadrul primăriei de care aparține, dar și un aviz de la serviciile Situațiilor de Urgență din zonă.
Agenția pentru Protecția Mediului nu a emis NICIO autorizație de lucru cu focul, până în prezent. Iar de vină e … hârțogăria.
„APM BN nu a emis NICIUN permis pentru incendierea miriștilor. Nu am avut NICIO solicitare în acest sens. Pentru ca instituția noastră să emită un astfel de permis, solicitantul trebuie să prezinte: un document de la direcția fito sanitară prin care să notifice că acel teren suferă de boli și dăunători. Un alt document e copia după permisul de lucru cu focul, eliberat de SVSU-ul de pe raza UAT-ului, o notificare către garda națională de mediu, comisariatul Bistrița-Năsăud, o altă notificare APIA care prezintă condițiile și interdicțiile privind arderea miriștilor, pentru că acolo sunt o serie de eco-condiționalități pe care trebuie să le îndeplinească toți cei care primesc subvenții și un plan de încadrare vis-a-vis de poziția acestor terenuri, cu ariile naturale protejate. Dacă terenurile se află în arie protejată, atunci vor avea nevoie și de aviz ANANP. Asta e reglementarea, asta e situația, pentru că OUG 195/2005 spune clar că deținătorii legali de terenuri nu au voie să ardă vegetația fără autorizarea agenției de mediu”, a declarat Sever Roman, directorul APM BN.
Deși au fost sute de arderi necontrolate, sancțiunile sunt aproape inexistente. ZERO, anul trecut
Amenzile pentru arderile necontrolate de vegetație sunt între 3000 și 6000 de lei pentru persoanele fizice. Pentru cele juridice, amenda este cuprinsă între 25.000 și 50.000 de lei. Dacă arderile au loc în ariile protejate, cel vinovat riscă închisoare între trei luni și un an de zile. Iar uneori, oamenii pot rămâne și fără subveții.
Cu toate acestea, nici Garda de Mediu și nici APIA nu s-au „înghesuit” la dat amenzi. Motivul e … halucinant.
„Oamenii nu mai recunosc că ei sunt autorii incendiului. Și nimeni nu vrea să fie martor. Și atunci, dacă nu ai vinovat, nici nu poți aplica sancțiuni. Anul trecut nu am dat nicio sancțiune. Luna aceasta în schimb am amendat două persoane, cu 3.000 de lei fiecare, pentru aprinderea de resturi vegetale. Dar dacă nimeni nu recunoaște că a aprins și nimeni nu depune mărturie, nu avem cum sancționa”, a explicat Gabriel Petraș, comisarul șef al Gărzii de Mediu Bistrița.
„Aceasta este problema. Că oamenii nu mai recunosc că ei au dat foc. Mai mult, au timp, 10 zile, să prezinte un act emis de poliție sau ISU, sau serviciul de situații de urgență din zonă, prin care să anunțe că altcineva i-a incendiat zona. Și astfel proprietarii sunt exonerați de sancțiuni. Dacă, în schimb, nu au acest act și noi ajungem deja în control la ei, atunci pot să fie sancționați parțial din subvenții, sau chiar să li se taie subvențiile de tot pentru acel teren. Bine, nu am avut astfel de cazuri. Căci noi suntem agenția de PLĂȚI, nu de SANCȚIUNI. Dar ce trebuie oamenii să înțeleagă este că prin aceste arderi, pământul nu se fertilizează, ci din contră, în câțiva ani își pierde proprietățile”, a declarat Emil Scurtu, directorul APIA Bistrița.
Ce soluții sunt?
Proprietarii de terenuri ar trebui să obțină avizul de la APM pentru a putea arde controlat resturile vegetale. O altă propunere a autorităților prezente azi la conferință a fost de a concasa resturile și a le folosi la refertilizare.
Altă variantă ar fi de a apela la cei de la Supercom.
„Supercom organizează periodic campanii gratuite de ridicare a materialelor vegetale. Când nu ridică gratuit, oamenii pot solicita, contra – cost să le fie ridicate. E vorba de 131,69 lei/m3 de deșeu vegetal. Și mi se pare normal din subvențiile care le primesc pentru terenurile respective, să aloce o parte din bani și pentru curățarea corectă și legală a acestora”, a conchis Sever Roman, directorul APM BN.
