Cei de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud au scos la lumină încă o descoperire de excepție: o superbă carte poștală semnată de George Coșbuc care aruncă o umbră de mister asupra biografiei poetului.
Angajații Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud au descoperit în depozitele instituției „o superbă carte poștală reprezentând Năsăudul, adresată de George Coșbuc bunului său prieten, Gavrilă Precup”, a anunțat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor.
Cartea poștală este datată 1886. George Coșbuc îi scrie prietenului său că – datorită unei „boli îndelungate” – este nevoit să părăsească Gherla și să amâne examenul din semestrul II.
Cornelia Vlașin a explicat pentru Bistrițeanul.ro că a descoperit cartea poștală în fondul Gavrilă Pricop. „Pregătim o expoziție despre iluminismul transilvan și Școala Ardeleană. Și trecând în revistă colecția sa bogată de cărți poștale, am descoperit-o și pe aceasta…
Ce este cu adevărat spectaculos este faptul că – din toate datele pe care le cunoaștem despre formarea intelectuală a poetului – Gherla nu figurează nicăieri în biografia sa.
Perioada corespunde cu ce este trecut în volumele dedicate marelui poet ca fiind perioada clujeană, când a urmat studiile Facultății de Filosofie și Litere la Universitatea „Francisc Iosif” din Cluj. Aceasta avea pe atunci și o catedră de limba română, condusă de preotul unit Grigore Silași.
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, George Coșbuc nu mai figurează printre studenții clujeni. Frecventa, probabil, doar anumite cursuri universitare…
Am reușit să identificăm o legătură cu Gherla: George Coșbuc a publicat în anul 1886 în „Cărțile Satului Român”, editate în Gherla, concomitent cu ce publica în Tribuna… Încercăm să vedem care este legătura cu Gherla și de ce a publicat aici în acest an. Poate a locuit o perioadă aici…”, a precizat Cornelia Vlașin.
Cartea poștală este cu atât mai importantă, cu cât ea ridică mule de semne de întrebare asupra biografiei lui Coșbuc. Cercetătorii de la Arhivele Bistrița-Năsăud nu au găsit nicăieri referiri la „boala îndelungată” a poetului. Au făcut doar presupuneri că ar putea fi vorba despre o depresie sau o neadaptare a lui Coșbuc la viața clujeană.
Au sărit în ajutor colegii de la Muzeul de Istorie a Universității Babeș-Bolyai. József Lukács a verificat în „Anuarele Universității Francisc Iosif” (anii 1884/1885, 1885/1886, 1886/1887).
De aici reiese că George Coșbuc a fost înscris, în ambele semestre, la cursurile Facultății de Filosofie și Litere a Universității din Cluj, în anul universitar 1884-1885, ca student ordinar.
„În anii universitari următori nu mai apare menționat în matricola studenților de la facultatea clujeană. Dacă ar fi urmat doar o serie de cursuri (așa cum apare în biografia sa), ar fi trebuit să apară cu statut de student extraordinar. Însă nu apare, astfel încât concluzia noastră este că a urmat doar un an cursurile universității clujene. După care, probabil a ajuns la Gherla. De ce? Ce făcea acolo? Colega noastră Cecilia Carja sugerează că poate se afla la Gherla pentru a se recupera în urma bolii menționate. Poate fi o pistă de urmărit…”, a explicat Claudia Septimia de la Muzeul de Istorie UBB.
O altă inedită carte poștală dezvăluită astăzi de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud datează din 189. Este perioada în care Coșbuc era deja la București, fiind adresată tot lui Gavrilă Precup: