Marius Pascariu s-a născut la Bistrița. A ajuns să studieze și să se învârtă în cercurile exclusiviste ale marilor cercetători ai lumii. Finanțat cu sute de mii de euro pentru a studia cauzele morții și a ne da speranța de viață, Marius a colindat lumea-ntreagă. Mai mult, i-a ajutat pe cei de la ONU la ultima lor publicație.

„Este o satisfacție deosebită când șeful departamentului de demografie din New York, de la ONU, te contactează și îți spune: Marius, te rog să ne ajuți în această problemă! Sau în momentul în care ai diferiți cercetători de la Universități din Israel, Belgia, China, care își scriu și-ți spun – Marius, software-ul pe care tu l-ai scris ne ajută în dezvoltarea studiilor proprii!”

Sunt contactat în mod regulat ca să ofer mai multe explicații, să dau detalii. E o activitate care te face să realizezi: Probabil că am făcut ceva bine în toți acești ani!”, a subliniat Marius Pascariu satisfacțiile din cariera sa de actuar.

A pornit „timid”, de pe băncile INFOEL și a ajuns să dezvolte o pasiune pentru datele matematice și statistice. Se ocupă cu studiul „cauzelor morții” pentru a putea oferi speranța de viață. Despre începuturile sale într-ale actuariatului și ce anume face un actuar – recitiți mai jos:

Marius Pascariu, bistrițeanul pe care se bazează chiar și ONU: de la simplu elev la INFOEL, la actuarul ce ne ”prezice” cât trăim

Din București, în Danemarca! „Pețit” de  directorul Institutului Max Plank din Germania. Finanțat cu sute de mii de euro de o companie franceză

În București a stat cinci ani, ca masterand și angajat în cadrul companiei de asigurări.  Din dorința de a învăța tot ce se poate despre domeniul în care activa, Marius a aflat despre un institut din Germania. Acesta primea anual 20 studenți – cei mai buni din întreaga lume.

„Mi-am dat sema că sunt multe persoane specializate în finanțe și economie, dar prea puține pe înțelegerea riscurilor demografice. Asta m-a motivat pe mine să mă specializez pe înțelegerea riscurilor demografice sau biometrice, care țin de corpul uman:

• accidente
• boli
• cauze de deces.

Așa că m-am apucat serios de citit articole din acest domeniu. Iar aceste articole aveau în antet numele unui Institut de cercetare din Germania – MaxPlank Institute for Demographic Research – Un institut din cadrul MaxPlank Society. Și am intrat în contact cu ei, am discutat pe diferite domenii. Iar la un moment dat m-au invitat să particip într-un program educațional de cercetare în Germania”, a explicat Marius Pascariu.

A primit bursă, dar nu asta l-a motivat să plece.

„Am decis să-mi părăsesc jobul din București și să plec la acest program educațional. Chiar dacă salariul meu în București era de două-trei ori mai mare decât bursa respectivă în Germania. Dar asta mi-am dorit. Să mă specializez!”, a subliniat bistrițeanul.

Astfel, în 2013 ajunge la European Doctor School of Demography. Programul era coordonat de Institutul MaxPlank, dar finanțat de mai multe Universități din Europa:

• Max Plank din Germania
• Imed – Franța
• Oxford
• Universitatea din Barcelona
• Sapienza Roma, etc.

La finalul acestui program în Germania, a fost „pețit” de directorul institutului.

„Intenția mea era să fac pauză un an, să mă specializez în domeniu, după care să mă întorc în domeniul privat și să continui ca actuar. Dar directorul institutului Max Plank din Germania înființase un nou grup de cercetare în Danemarca, la o Universitate. Și a insistat să încep un program de doctorat acolo. Mi-a spus că dacă nu îl fac atunci, nu-l voi face niciodată.  Așa am ajuns în Danemarca. Și am ales domeniul Modelare a mortalității modulare și prezicerea mortalității pentru diferite populații.  Era în cadrul departamentului de Epidemiologie, bio-statistică și bio-demografie. Parte din acest grup de cercetare, erau oameni veniți din vreo 10- 12 țări diferite, colegi din toate colțurile lumii.

Mai mult, aici, toate studiile mele au fost acoperite de fondurile Universității. E destul de practic ca cercetătorii să-și atragă finanțare de la companii private sau diferite programe de stat sau programe europene. Iar eu am obtinut un grant pentru activitate mea de la compania franceză SCOR. Această companie mi-a oferit un grant de 250.000 de euro doar pentru studiile mele de doctorat. E o companie de reasigurări, care are un business enorm în domeniul asigurărilor de viață și pensiilor, și doresc să cunoască toate trendurile demografice, și evoluția riscurilor” a explicat Marius Pascariu.

În cei patru ani și jumătate de stat în Danemarca, bistrițeanul a fost angajat al universității. Și-a desfășurat proiectul, cu expunere către mediul internațional și a colaborat cu universități din străinătate, participând la diverse conferințe.

„În perioada asta de doctorat am dezvoltat diferite programe. E vorba de modele matematice și programe software care acum sunt folosite de mai mult de 100.000 de persoane. Bineînțeles, toate acestea au fost oferite gratis. Și încă pot fi descărcate online. Pentru că au fost făcute în perioada mea de doctorat, cu fonduri alocate”, a punctat Marius Pascariu.

A umblat lumea-ntreagă, lucrează pentru o companie franceză și e lector universitar

Deși modest din fire, bistrițeanul are cu ce se lăuda. A fost chemat în lumea întreagă să își prezinte rezultatele studiilor și software-urile create.

„Dacă aș vrea să mă laud, aș putea spune că am susținut conferințe pe fiecare continent. Bine, mai puțin în Antarctica. Dar și acolo aș merge dacă ar fi cineva care să mă asculte”, a  explicat Marius Pascariu.

Compania care i-a finanțat studiile din Danemarca i-a făcut oferta de a rămâne în centrul lor de cercetare din Paris. Astfel, din 2019, Marius Pascariu lucrează ca actuar cercetător în cadrul companiei SCOR. Are expunere foarte mare pe partea de cercetare și colaborare cu diferite Universități din Danemarca, Germania, Anglia, Australia.

De curând este și lector universitar în Autralia și susține că umblatul în lumea-ntreagă te ajută în dezvoltarea ta proprie.

Are zeci de țări vizitate, dar cel mai „marcat” a fost de India – locul în care s-a simțit ca un star rock.

„Sunt multe lucruri pe care le înveți atunci când călătorești în anumite locuri. În mod special m-a făcut să apreciez diversitatea pe care o întâlnești. Când petreci foarte mult timp într-un anumit mediu, ai tendința să generalizezi, să spui că felul în care facem noi e cel mai bine. Ori călătorind, te deschizi la alte percepții, alte culturi. Înveți să apreciezi felul în care alte persoane / comunități aleg să rezolve anumite probleme.

Cel mai mult am fost fascinat de India – o societate cu totul diferită. Când ajungi acolo este total diferit față de ce te aștepți. Ideea e că spre exemplu, acuma, dacă mergi din România în Danemarca, în Franța, oriunde în Europa sau în America de Nord, suntem destul de obișnuiți cu modul în care oamenii trăiesc, modul în care viața se desfășoară, modul în care își ocupă timpul liber sau cel de lucru.

Ori în momentul în care am ajuns în India a fost tot prin intermediul unei universități de acolo din New Delhi. M-a surprins plăcut prin faptul că e total diferit. M-a încântat enorm. Inclusiv faptul că oamenii de acolo erau foarte foarte prietenoși. India a fost unicul loc în care m-am simțit ca un star rock. Toți au vrut să facă poze cu mine.

Acesta a fost locul care m-a fascinat cel mai mult din punct de vedere al civilizației și al culturii. Sunt alte regiuni care te fascinează din punct de vedere al frumuseții naturii – Columbia, Brazilia. Arhitectural – mă încântă Europa de Nord, țările scandinavice. Apreciez gusturile și designul scandinav. E simplu și curat. În Danemarca mi s-a părut că toate satele / comunitățile restrânse sunt foarte bine organizate, curate, dezvoltate. Când te gândești la un sat în România, te gândești la un loc cu posibilități reduse să se întrețină, de a menține străzile/șanturile curate. Danemarca e total diferită. Comunitățile mici sunt cele în care calitatea vieții e mult mai ridicată decât în orașe”, a povestit succint despre umblatul prin alte țări, actuarul bistrițean.

Omul cât trăiește, învață – deviza lui Marius în viață! Iar România e locul în care își dorește să ajungă să lucreze

Dacă alți bistrițeni aleg calea străinătății, Marius ar vrea să vină înapoi. Și nu doar să vină înapoi, ci să aducă un aport consistent.

„Ceea ce-mi doresc e să lucrez în România. La un moment dat mi-aș dori să pot să am posibilitatea să am o contribuție în România și să ajut la dezvoltarea României, mediului de cercetare din România, mediului academic de aici. Îmi doresc asta” a explicat Marius Pascariu.

Până când se va materializa această dorință însă, Marius e prins cu alte proiecte.

„În momentul de față lucrez la modelele interne de înțelegere a diferitelor riscuri de mortalitate, invaliditate, boli critice și impactul lor în solvența companiei. Lucrez cu diferite institute de cercetare în alte proiecte. Anul trecut am lucrat la un proiect pentru ONU care s-a materializat prin publicarea raportului ”ALL Population prospects”.

Am mai lucrat la un proiect în colaborare cu diferiți cercetători de la o universitate din Oxford. Avea drept scop simularea unor schimbări în speranța de viață pe baza eliminării sau modificării anumitor cauze majore de deces. De exemplu – care este efectul în speranța de viață în cazul în care am putea elimina complet epidemia de SIDA. Sau mortalitatea infantilă în anumite țări din Africa. Sau daca am reduce cu 50 % decesele din cauza bolilor cardio-vasculare

Am lucrat cu cercetători de la Max Plank Institute pentru a stabili o bază de date cu efectele epidemiei de COVID. A fost în colaborare cu diferite instituții din diferite țări, uniformizare informațiilor de pe diferite regiuni

Mai am alte proiecte statistice de scriere și dezvoltare software”, a explicat acesta.

Bistrițeanul susține că acum e mai ușor să ai parte de o educație de calitate. Însă ceea e face diferența este ambiția.

„Cred că în prezent e mult mai ușor să ai acces la educație de calitate. Cred că în ultimul deceniu, multe bariere au fost  îndepărtate. Cred că este mult mai ușor să înveți la o Universitate în străinătate. Faptul că România este acum mult mai integrată în sistemul european ne ajută mult. Cred totuși că ceea ce face diferența e ambiția și determinarea.

Spre exemplu, noi angajăm în mod regulat studenți sau practicanți în cadrul centrului de cercetare. Iar ceea ce am văzut în mod special este că o persoană care e pasionată de domeniul respectiv- se vede de la primele interacțiuni. Nu neapărat modul în care CV-ul arată, sau Universitatea la care ai studiat, contează cel mai mult. Da, e adevărat că dacă ai Oxford sau Cambridge contează, e un factor de impresie mult mai mare decât dacă ai Babes Bolyai în CV. Dar pe de altă parte , o persoană care este dedicată și asta visează zi și noapte și-și urmărește ani de zile visul, cred că poate să avanseze mult mai bine.

Din punctul meu de vedere și în cazul meu, nu cred că am fost cel mai inteligent din grupa mea de facultate din România! Nu cred că am fost cel mai bun student la grupa de Masterat în România. Niciodată nu am fost primul în clasă. 

Dar am avut ambiția să urmăresc un anumit domeniu și asta face diferența: dorința de a avansa, de a face ceva diferit.

Iar în momentul în care angajez pe cineva, eu la asta mă uit: interesul persoanei respective. CV-ul și datele inițiale sunt pentru a deschide discuția și a stabili parametrii minimi, pentru că nu poți angaja pe cineva care a studiat filosofie pentru un job destul de matematic/statistic. Dar eu asta urmăresc: ambiția și determinarea!” a punctat Marius Pascariu.

Iar în viziunea lui Marius, învățarea NU încetează niciodată. Mai ales pentru un actuar.

„Toată viața învățăm! Nu mai urmăresc diplome, certificări. Dar sunt implicat în diverse colaborări cu universități, centre de Cercetare. Asta fac în mod continuu, e parte din meseria pe care o am!”

Pregătirea profesională, domeniile în care a activat și publicațiile sale, aici:

Raportul ONU la care a contribuit, aici: