Ecologistul Marius Bălan a urmărit emisiunea de la Bistrițeanul Live în care a fost invitat președintele Consiliului Județean – Emil Radu Moldovan. S-a dezbătut acolo starea mediului și a gunoaielor de pe cursurile de ape din Bistrița-Năsăud.
„Am aflat cu satisfacție oarecum, că domnul președinte dorește să adopte un kilometru de râu, însă după un alt model de împrumut – un proiect care vizează înălțimile din munți și nu de pe râurile colinare și de șes. Toate bune și frumoase, însă transmit președintelui, presei și cititorilor că ceea ce își dorește domnul Radu Moldovan este deja implementat din 2011.
Proiectul a prins viață și este al lui Cristian Țetcu și se numeste Kilometrul Albastru. Vă transmit, domnule Radu Moldovan că vă aștept să îmi fiți coleg de suferință și voluntariat și să descoperim împreună noi depozite de gunoaie de peste tot.
Vă aduc aminte că toți prefecții județului din 2011 până astăzi au fost deranjați de mine și de Cristian Țetcu. Toți au văzut și ascultat ce înseamnă Kilometrul Albastru. Au fost și două mitinguri de protest ale pescarilor din Bistrita în fața Prefecturii, a fost și o mare dezbatere publică la Palatul Culturii intitulat SOS NATURA.
Toți ne-au felicitat, dar nimeni nu a sprijinit cu o lețcaie acest frumos proiect. Vreu să subliniez faptul că sunt primul cetățean înscris și din 2012 am adoptat 2 kilometri de râu la intrarea Șieului, în satul Șirioara și până la ieșirea din sat. Și mă și țin de treabă. Nu am să vă pun acuma pozele doveditoare pe care le are Țetcu în albumul activităților noastre, dar și presa le-a remarcat bine în diferite ocazii…” trimise de mine si de ONG-ul GALL RURALIS tot al lui TETCU.
„Sunteti pregătit cu adevărat să faceți un astfel de voluntariat și ucenicie cu noi ? Nu este simplu, și în afara declarațiilor, vă atrag atentia ca acest lucru implică o totală cunoaștere a stării mediului, și multe zile de sfârșit de săptămână dedicate bătutului de coclauri și maluri pe jos. Vă descriu pe scurt cum te lupți cu gunoaiele aruncate aiurea…”, a mai transmis ecologistul Marius Bălan.
Acesta a explicat că în timpul verii, voluntarul adevărat are toate șansele să găsească televizoare, izmene, papuci, haine agățate, găleți și roți de tracoare sau ștraifuri – pe fundul apei.
Marius Bălan a completat că primăvara și toamna voluntarii vin înarmați cu cizme și saci la purtător, dar și cu tărăboanța după ei. „După care gunoiul se plasează fix în poarta Căminului Cultural. Ca atunci când trece pe acolo Primarul și unii din cei care aruncă astfel de deșeuri, să-i prindă rușinea și să vadă ce au făcut…”, a comentat Marius Bălan.
Ecologistul a subliniat și faptul că unul dintre cele mai murdare segmente de apă din județ se află aproape de satul lui Radu Moldovan – Șieu Măgheruș.
„Aici există o enigmatică conductă de la fosta porcărie unde mii de litri de urină și mizerii porcești sunt adunate în niște bazine de decantare… Pescarii noștri spun că noaptea pe acolo se întâmplă lucruri necurate, adică deversări în liniște. Vă mai spun din experiența noastră că în urmă cu câțiva ani doar pe 200 metri din pârâul Slătinița s-a cules un camion de gunoaie. Calculele noastre duc spre un dezastru total.
Totalizând numărul de kilometri al apelor din județul Bistrița-Năsăud a reieșit că doar de pe fundul apelor curățenia se întinde pe un număr de 145 de ani. Cam atâta ne trebuie nouă ca să scoatem mizeriile din corpurile de apă. Vă mai spun că tot în acest scop a fost creat un alt proiect făcut de Țetcu.
Se numește Rangeri Călare și ar avea un efect extraordinar în supravegherea stării mediului. De la înălțimea de trei metri cal și călăreț, cu un echipament bun, binoclu, cameră de luat vederi la capul călărețului, o uniformă de identificare și un mic stimulent în hrană pentru ambele ființe – am progresa nespus de mult. Așa este în SUA, Norvegia, Suedia, Islanda, etc.
Aștept în acest sens să stabiliți o întâlnire cu inițiatorii adevărați ai acestor proiecte, să le susțineți prin politicile curate și dezinteresate ale CJ-ului, și să învățați ceva concret de la noi. Mai avem multe propuneri, însă trebuie să doriți să le discutăm împreună și să le implementăm, nu să rămână la stadiul de laude…”, a concluzionat Marius Horea Bălan.
