Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Asociația culturală Grigore Bradea au inaugurat ieri, la Muzeul Bistrița, expoziția SQUEEZE YOUR EYES – semnată de artistul Matei Emanuel (23 ani), câștigătorul Premiului Grigore Bradea 2023.

În sala Borgo Prund sunt expuse câteva din lucrările create de Matei Emanuel în seria Hidden in plain sight (Special Delivery I, II, III) – dar și o piesă centrală: bicicleta compusă din obiecte de birotică supradimensionate.

Este o primă creație a unui nou proiect intitulat Do I need a map to travel to the centre of the earth?

„Am nevoie de o hartă pentru a călători spre centrul pământului este o întrebare ironică – retorică, pe care, în mintea mea și-o pune un om de știință nebun. Mi-am propus să întruchipez cumva acest om de știință. Să-i creez laboratorul și să-mi închipui cât mai multe obiecte ciudate care l-ar ajuta pe el în proiectul său științific. Aici avem obiectul cu care el se deplasează.

La nivel conceptual, am vrut să setez deplasarea lui printre ideile care îi pun în mișcare procesul de gândire. Roțile sunt alese intenționat: una este americană, cealaltă este rusească. Le-am ales având în minte lupta lor din secolul trecut. Ele s-au străduit să demonstreze care este națiunea care stăpânește cât mai mult, care ajunge prima pe lună, care domină cât mai mult natura…

Roțile-monede ne sugerează pe undeva de unde se inspiră omul nebun de știință pe care vreau să-l personific. Am vrut să ilustrez în mod ironic prin acest proiect faptul că în secolul nostru, la nivel teoretic, noi am trecut peste această dorință de a stăpâni lumea și planeta. Dar în societate, la nivel practic, încă se întâlnește foarte clar dorința de dominație… și la nivel de cetățeni, de corporații, de state. Aici se coagulează cumva motorul omului de știință nebun pe care îl voi dezvolta în viitorul meu proiect”, a explicat Matei Emanuel.

Istoricul de artă Alexandra Moț a remarcat că „timp de doi ani, Matei Emanuel a căutat metode de compunere a formei și conceptului în proximitatea procedeului de ambalare și asamblare.

Obiectele astfel compuse nu rămân într-o poziție formală de înțelegere. Ele își chestionează funcționalitatea – în limitele politicii sociale de circulație. Expresia paradoxală hidden in plain sight (ascuns la vedere, ascuns sub ochii noștri) se referă la fapte ilegale care pot trece neobservate, atunci când sunt expuse ostentativ.

Eficacitatea acestei proceduri constă în impresia de sinceritate oferită de renunțarea la încercarea de a ascunde.

Lucrările sale exemplifică fenomenul ascunderii evidente prin forme universale care, prin aparența lor ludică, nu trezesc suspiciunea mușamalizării unor obiecte ilegale. Intenția lui Matei este ca obiectele pe care le expune să fie ironice, naive, colorate și jucăușe. Astfel încât obiectele interzise, recognoscibile pentru privitor, să fie ignorate…”

Istoricul de artă Vasile Duda a subliniat ieri, la vernisajul expoziției, că Matei Emanuel este „un vrăjitor al relațiilor dintre materiale, forme și sensuri”.

„Una din calitățile care n-ar trebui să-i lipsească artistului modern este tocmai aceea de a-și învinge teama de ridicol. Pentru că atunci când creezi forme noi există mereu „pericolul” de a fi amplasat în zona ridicolului – în care formele par prea simple pentru a-și ocupa locul într-un muzeu…

În fața unei asemenea expoziții din zona noii avangarde, unii și-ar putea pune o asemenea întrebare: ce caută avangarda într-o instituție tributară trecutului, cum este muzeul?

Dacă ne rezumăm la perspectiva obiectelor din muzeu, e greu să găsim corespondențe. Dar merită să ne permitem o perspectivă de ansamblu și să ne amintim de Tristan Țzara și dadaismul său – care a schimbat sensul în artele plastice – pornind din România… Sau de Brâncuși care nu era deloc iubit sau înțeles în România acum aproape 100 de ani. Astăzi, dacă vorbești de Brâncuși într-un sens negativ pare o blasfemie…

În artă totul este posibil, și este important să fie așa. Iar galeria de artă trebuie să fie un spațiu al experimentelor, un spațiu al îndrăznelii, un spațiu al artei pentru ziua de mâine, mai ales dacă aceste generații vin cu aceste propuneri. Trebuie să avem încredere în generația tinerilor artiști precum Matei Emanuel. Pentru că energia pozitivă și creativă există și aici. Iar artistul care îndrăznește, caută și lucrează – nu are cum să nu izbândească”, a conccluzionat Vasile Duda.

„Este o mare bucurie și onoare pentru noi faptul că Premiul Grigore Bradea se acordă, începând din 2023, sub tutela unei instituții de anvergura Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Este dovada că demersurile inițiate acum 11 ani au transformat acest premiu într-o distincție de mare importanță și valoare. Este, totodată, un câștig cultural inclusiv pentru județul nostru, dar și – sperăm noi – pentru tinerii artiști care câștigă Premiul Grigore Bradea. Mulțumim tuturor prietenilor și partenerilor care ne-au oferit sprijin în primii 10 ani și care ne-au ajutat să transformăm acest premiu într-un act cultural care a rezistat atât de mult”, a transmis Asociația culturală „Grigore Bradea”.

Matei Emanuel este un artist vizual emergent care studiază și lucrează în București. Practica lui artistică presupune formularea unor ironii sociale prin intermediul unor obiecte realizate din materiale și tehnici variate.

Artistul mizează pe introducerea unor lucrări cu estetică de produs în serie într-o lume a artei în care valorile și așteptările sofisticate discreditează aprecierea unei atitudini comice.

Matei Emanuel a câștigat premiul „Grigore Bradea” în 2023, o distincție care se acordă – începând de anul trecut – sub tutela Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.

Premiul „Grigore Bradea” a fost acordat până acum tinerilor artiști: Darius Hulea (2013), Maria Sicoie (2014), Ionel Mihai (2015), Axenia Roșca (2016), Anca Stătică (2017), Alexandru Daniel Smuczer (2018), Emilian Mocanu (2019), Florin Tamba (2021), Iulian Cristea (2022) și Matei Emanuel (2023).

Matei Emanuel a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” București (2016-2022), fiind licențiat în Sculptură (2020-2023) și masterand la Universitatea Națională de Arte București.

Practica lui artistică presupune formularea unor ironii sociale prin intermediul unor obiecte realizate din materiale și tehnici variate. Artistul mizează pe introducerea unor lucrări cu estetică de produs în serie – într-o lume a artei în care valorile și așteptările sofisticate discreditează aprecierea unei atitudini comice.

Experiență profesională: 

• 2023 București – Expoziție personală – Cazul 101 „A matter of matter”
• 2023 București – Expoziție personală – E T A J ARTIST-RUN SPACE „Hidden în plain sight” (proiect de diplomă)
• 2022 București – Expoziție personală – Știrbei 47 „MATEI LA ȘTIRBEI”
• 2022 București – Performance spontan Muzeul Național de Artă Contemporană: „BANI GHIAȚĂ”
• 2022 București – Expoziție personală – CAROL 53 „CAVADELIVERY”

Expoziții de grup:

• 2022 București – Expoziție de grup – THE INSTITUTE „COMING BACK TO OUR SENSES” – ART IN PROGRESS_2
• 2023 Timișoara – Expoziție de grup – JECZA GALLERY „QUARKS, LEPTONS & BOSONS”
• 2023 București – Expoziție de grup – Muzeul Țăranului Român „AICI A FOST CÂNDVA O APĂ” (Rezidență Artă și Antropologie)
• 2023 București – Expoziție de grup – ART SAFARI „YOUNG BLOOD 2.0 – WHAT’S NEW IN ART?”
• 2022 Cluj-Napoca – Expoziție de grup – Galeria Casa Matei „FOSTER HOUSE”
• 2022 București – Expoziție de grup – CONTEMPORAN „FLORI ȘI OAMENI”
• 2022 București – Expoziție de grup – THE INSTITUTE „LUST IS IN THE AIR”