Cine a spus că matematica și statistica sunt domenii reci nu l-a cunoscut pe Marius Pascariu. Bistrițeanul pe care s-a bazat inclusiv ONU cercetează cauzele de deces. Face analize și statistici, iar rezultatul final e îmbucurător: speranța de viață e în creștere!

S-a născut la Bistrița, iar acum locuiește în Paris. Se-nvârte în cercurile exclusiviste ale cercetătorilor mondiali cu privire la factorii care ne fac viața mai bună sau mai grea. Inclusiv cei de la ONU i-au cerut ajutorul. Marius Pascariu este unul dintre cei ce au contribuit la realizarea raportului despre populație, raport publicat anul acesta.

De la „simplu elev” la INFOEL, la actuar în Asigurări de viață la Allianz Țiriac în București

Marius Dan Pascariu s-a născut în Bistrița în 1986, fiind unul dintre cei trei copii ai familiei. Spre deosebire de sora sa geamănă, care s-a dezvoltat pe partea artistică, Marius a luat drumul cifrelor. Iar drumul de la INFOEL l-a dus spre Cluj, București și apoi lumea întreagă.

„Eu am fost pasionat de economie de când mă știu. De aceea am și ales să studiez economie și administrarea afacerilor. La Cluj, asta a fost prima mea opțiune – Facultatea de Business – Babeș Bolyai. Când am obținut diploma de licență, mi-am dorit să studiez mai multă matematică. Așa că am căutat universitățile cu un studiu mai avansat de matematică. Și așa am ajuns la Facultatea de Cibernetică de la Academia de Studii Economice din București. Am aflat de această facultate când făcusem un stagiu de practică la Banca Națională a României”, a povestit, pentru Bistrițeanul.ro, Marius Pascariu.

Deși intrase și la o universitate din Cluj, a ales Bucureștiul. Acolo, în 2008:

• oportunitățile de pe piața muncii
• oportunitățile de dezvoltare
• interesul companiilor de a colabora cu studenții, erau altele.

„Așa că mi-am găsit rapid un job în domeniu – actuar în Asigurări de Viață la Allianz Țiriac. Profesia de actuar este un fel de matematician – statistician, într-o companie de asigurări. Acesta ajută compania să înțeleagă riscurile pe care le ia în portofoliu. De exemplu, dacă lucrezi în Asigurări de viață, compania trebuie să înțeleagă:

• riscurile de deces
• cât de mult trăiesc cei care cumpără astfel de asigurări, etc. Pentru că beneficiile pe care trebuie să le plătești ca și companie, banii care trebuie să îi încasezi de la client, depind foarte mult de riscurile asociate. Iar companiile trebuie să înțeleagă foarte bine riscurile respective.

De aceea ele investesc foarte mult în:

• cercetare
• evaluarea statisticilor
• tot ce publică Institutul Național de Statistică
• datele de recensământ, etc.

Sunt mulți actuari care lucrează statistici, tabele de mortalitate, incidente, anumite riscuri, probabilități să rămâi invalid în urma unui accident, etc. Iar pe baza acestor date, diferite modele matematice sunt construite cu scopul de a prezice diferite evenimente” a explicat Marius, cu un patos greu de reprodus în cuvinte.

Formule matematice, statistică, analize și preziceri: Marius știe cum și cât trăim

„Prezicerile” pe care actuarii le fac sunt cu atât mai ușoare cu cât populația e mai mare.

„Nimeni nu poate să-ți prezică speranța ta de viață sau probabilitatea mea de a avea un accident. Și cu cât populația e mai mare, cu atât e mai ușoară predicția care o faci.

De exemplu: la o populație de un milion de locuitori, ți-e mai ușor să spui: 2.000 de persoane vor muri în următoarele 365 de zile. În schimb, dacă ai 100 de persoane, poate nu moare nimeni în intervalul acela de timp”, a explicat Marius Pascariu.

Jobul de actuar e locul unde îmbini cele mai reci domenii, reușind la final să spui: WOW.

„Jobul acesta a fost interesant pentru că îți oferea o expunere și la partea de cercetare, dar și la partea practică. Adică ai avut ocazia să pui în practică toate acele formule matematice care le studiezi în facultate. Că ne tot întrebăm ce poți face cu ce înveți la școală, cu integrale, cu formule…

Ei bine, jobul acesta tocmai această expunere ne-a oferit-o. De a realiza formule și modele matematice. De a le implementa într-un software cu care să faci evaluări periodice, să testezi scenarii. Foarte, foarte interesant!

La vremea respectivă am fost foarte surprins că se face așa ceva în România. Companiile mari, gen Allianz Țiriac sau Generalli – că și la ei am lucrat – sunt companii serioase care investesc în așa ceva. Ei vor să-și dezvolte propriile cunoștințe legate de piața locală. Că având o echipă de actuari la nivel local face o diferență foarte mare. Pentru că cei locali înțeleg situația diferit, față de cineva din Munchen care îți dictează care sunt presupunerile pe care ar trebui să le folosești tu în modelele tale matematice. Din București în schimb, pot să le evalueze mai bine.

Eu am lucrat foarte mult doar pe asigurări de viață. Pentru a înțelege riscurile de deces, invaliditate, boli critice.

Iar această meserie este o combinație între partea economică, partea de studiu a situației demografice, înțelegerea unor modele epidemiologice, e o combinație din mai multe domenii”, a explicat tânărul cercetător.

Marius „prezice moartea”, dar vestea e bună: Speranța de viață crește

De la actuarul celor de la Allianz sau Generalli, Marius a ajuns în cercurile exclusiviste ale cercetătorilor mondiali. S-a axat pe domeniul de „Modelare a mortalității și prezicerea mortalității pentru diferite populații”. Și a ales să studieze OMUL.

„Noi studiem cum se dezvoltă omul, care e speranța de viață. Pentru că speranța de viață e doar o măsură a calității vieții. De obicei, dacă o populație are speranța de viață mai mare ca alta, atunci poți spune că și calitatea vieții e mai bună.

Speranța de viață îți spune despre:

• condițiile de viață
• condițiile de sănătate
• cât de dezvoltate sunt utilitățile publice
• politicile pe care Guvernele le iau în zonele respective.

Poți studia cauze sau efecte. Dacă speranța de viață e 80 de ani: Ce a dus la aceste rezultate sau care e ritmul de schimbare în această situație, de la un an la altul?

De la începutul secolului XIX până în prezent, speranța de viață crește în mod continuu. Dacă ne uităm în 1.850 în Suedia, speranța de viață era 45 de ani. Dacă ne uităm le evoluția în timp, deceniu după deceniu, speranța de viață crește tot cu 2,5 ani.

Și da, speranța de viață crește. Dacă te uiți în Anglia, în 1.800:

• fără canalizare
• fără un sistem de sănătate
• fără ambulanțe
• fără revoluția cardio-vasculară care a schimbat calitatea vieții multor bărbați
• fără vaccinuri… Toate astea ajută.

Faptul că am învățat să ne spălăm pe mâini înaintea mesei, a făcut o foarte mare diferență. Anumite schimbări sunt simple, dar implementate la nivelul populației fac o diferență și-ți adaugă la anii pe care îi trăiești.

Pe de-o parte avem îmbunătățirea condițiilor de viață. Doar să comparăm cum arată un oraș în prezent față de cum artăta acel oraș acum 100 de ani. Dacă locuiai în oraș, acum 100 de ani, erai dezavantajat din cauza condițiilor sanitare. În prezent, faptul că cineva locuiește într-un oraș aduce beneficii. Ești mai aproape de spitale, de instituții, ai condiții, ai beneficii.

Modul în care comportamentul unei populații evoluează poate să conducă la anumite beneficii.

• Progresele în medicină, în tratarea anumitor boli
• progresele în domeniul legislativ
• faptul că statul oferă un anumit suport
• faptul că există un sistem de pensii care îți asigură un minim necesar ca să trăiești când ieși de pe piața muncii…toate acestea duc la creșterea speranței de viață” a explicat Marius Pascariu.

Pandemia de COVID a „adus date în plus”, dar cercetătorii ca și Marius caută soluții

Marius studiază bolile și cauzele de deces, căutând totodată soluții, făcând modele și preziceri. Dar produsul finit ajută la luarea deciziilor la nivel mondial.

„E adevărat că studiezi anumite boli. Dar studiezi evoluția lor. De exemplu cancerul. Sunt mai multe tipuri de cancer. Studiezi anumite evoluții, vezi cum prevalența scade sau crește. Iar pe baza acestora se pot lua anumite decizii. Pentru că ceea ce ne dorim noi cel mai mult este:

• să știm cum funcționează
• dacă facem ceva corect sau greșit, pentru a lua deciziile necesare pentru a corecta asta.

Iar toate studiile pe care le facem sunt destul de matematice. Analizezi, creezi modele matematice, încerci să înțelegi legături sau evoluții în timp. Iar dacă reușești să descoperi ceva interesant, te bucuri, pentru că aduci soluții” a explicat tânărul cercetător.

Pandemia de COVID a avut și ea un impact major, schimbând… datele problemei.

„Epidemia de COVID este un impediment major, neașteptat. A avut un impact nou semnificativ, mult, mult mai ridicat decât ceea ce multe dintre organizații, companii private se așteptau. Iar multe, au investit în a înțelege ce se întâmplă.

De exemplu, în 2020, am lucrat DOAR pe a înțelege ce se întâmplă, care este impactul COVID în riscul de mortalitate la diferite vârste.

Dar asta nu neapărat că a fost ceva neașteptat. De obicei toate companiile de asigurări au tipul acesta de modele ce se pregătesc pentru evenimente rare. Evenimente care se întâmplă o dată la 200 de ani. Deci în mod normal toate companiile ar trebui să fie capabile să administreze bine și să fie pregătite pentru asemenea riscuri. Un risc ce apare o dată la 200 de ani. Bine, această epidemie NU este un risc de această magnitudine. Pentru că știm că în ultimii 100 de ani am mai avut o astfel de situație pandemică: febra galbenă.

Impactul pandemiei de COVID a fost totuși semnificativ! Și multe companii din sistemul de asigurări lucrează la ajustarea modelelor matematice bazat pe ce s-a întâmplat. Multe dintre datele pe care o să le colectăm acuma o să creeze anumite schimbări în modul în care ne comportăm în continuare” a explicat Marius Pascariu.

Într-o zi, șeful departamentului de demografie din New York, de la ONU, l-a contactat și i-a spus: „Marius, te rog să ne ajuți în această problemă!”  

• Cum a ajuns Marius în cercul exclusivist al cercetătorilor mondiali
• Cum a fost om de bază pentru ONU
• Cum a umblat lumea în lung și-n lat
• Cum calculele și publicațiile sale sunt folosite de sute de mii de oameni din întreaga lume
• Pentru cine lucrează în prezent și ce anume „calculează”

în partea a doua a interviului! Stay Tuned!