O schimbare majoră în plata contribuției la Stat pentru munca part-time. Din 1 august, chiar dacă lucrezi o oră, plătești cât pentru normă întreagă, aproape de 10 ori mai mult.
Autoritățile centrale au adus o modificare care va afecta, conform statisticilor, 11 milioane de români. Mai exact, din 1 august, se schimbă valoarea contribuției la Stat pentru munca part time.
Astfel, chiar dacă se lucrează mai puține ore, valoarea contribuției va fi precum cea pentru muncă cu normă întreagă și salariul minim pe economie.
„Mai exact, dacă în prezent:
- pentru o oră de muncă, taxele către Stat sunt de 119 lei
- pentru 2 ore, pentru că așa sunt majoritatea contractelor part time – 238 lei, din 1 august, indiferent de numărul orelor muncite, contribuția la Stat va fi de de 1.083 lei, echivalenta salariului minim”, scrie Dejeanul.ro
Prin această măsura, autoritățile au explicat că se doresc mai mulți bani la buget. Totuși, specialiștii spun că cel mai probabil efectul va fi exact invers, încurajând munca la negru.
„A fost dat exemplul asociațiilor de proprietari, care își plătesc oamenii de curățenie doar pentru cele două ore prestate dimineața. Acum, vor trebui să plătească taxe ca și cum munca ar fi prestată cu normă întreagă, de 8 ore/zi”, mai scrie Dejeanul.ro
Motto:
„Miniștri cruzi! Mai bine v-ați
Fi hotărât să suprimați
Atâtea mii de sinecuri,
Nu pânea de l-atâtea guri!”
(Ion Luca Caragiale – Petiție către guvern)
Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă.
Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.