Bistrițeanul.ro e astăzi de gardă. De gardă suntem mereu, dar urmărim ce se întâmplă de la distanță. Astăzi, vom fi însă alături de cadrele medicale de la Unitatea Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Bistrița 12 ore, de la 8 dimineața și până la 20.00 seara. Atât durează o gardă la UPU. Vom relata pe parcursul zilei tot ce se întâmplă acolo, într-o duminică oarecare din cele multe care au trecut de la debutul pandemiei.
Ora 20.00
Cu un sfert de oră înainte de ora 20.00 încep să apară în peisaj figuri noi. Este schimbul de tură. Se salută veseli și fac în viteză un schimb scurt de impresii. Schimbul de tură se îndreaptă spre vestiare unde un asistent a adus combinezoanele, costume și măști sigilate pentru toată lumea.
Forrai Elisabeta este asistenta care va prelua următoarele șase ore de triaj. Dr. Tudor îmi spune că face o treabă extraordinară, nu-i scapă nimic și știe exact în ce zonă trebuie să ajungă fiecare caz care ajunge în UPU SMURD.
E ora 19.55 și dr. Tudor stă câteva minute de vorbă cu dr. Ioana Gabor înaintea schimbului de tură. Se predau și preiau bolnavii rămași în UPU.
Vreau să fac o fotografie echipei care a fost de gardă până la ora 20.00. Reușesc cu greu să îi adun pe toți pentru câteva secunde în triaj. Și fotografia:
Ora 19.40
Se apropie finalul gărzii și dacă în zona COVID e încă agitație, în zona non COVID e aproape gol, a mai rămas tânăra pacientă care a căzut de pe scară și aștepta rezultatul examenului CT. A venit, are o fractură de L1, dar nu ceva grav. A ajuns chirurgul de gardă și îi explică cu cuvinte pe înțelesul oricui ce s-a întâmplat în urma căzăturii și ce pași va trebui să urmeze după externarea din UPU, nu va rămâne internată.
Despre Florin, brancardierul de serviciu astăzi din zona non COVID n-am apucat să vă spun mai nimic, pentru că apărea în UPU pentru puțin timp și apoi dispărea iar. Am ratat să fotografiez momentul în care împingea două scaune cu bolnavi, în același timp. Dar am prins momentul în care singur, fără ajutor, a preluat un bolnav care venise cu convulsii după o tumoră în istoricul medical si care avea nevoie și el de un examen CT. Singur, că nu avea cine să-l ajute, l-a pus pe targă, apoi singur a împins targa și a urcat-o în mașinuța cu care se transportă bolnavii.
Înainte de schimbul de ture îl prind pe Florin, se uita la ceasul de pe mână. Îi arată că a făcut peste 15.000 pași astăzi, adică vreo 11,6 km.
În zona COVID, brancardier a fost astăzi colegul său Laurențiu. A dus și a adus bolnavii suspecți de la CT, unul după altul. Nu a fost o zi ușoară nici pentru el.
Ora 19.00
În triaj apare un tânăr de vreo 30 de ani, s-a tăiat urât de tot cu cuțitul la o mână și are nevoie de îngrijiri. Este preluat imediat pe unicul pat destinat micii chirurgii din UPU și îi este suturată cu grijă rana, destul de adâncă. În câteva zeci de minute este gata și pleacă acasă.
În cealaltă parte a UPU, zona COVID, e vânzoleală mare, tot vin bolnavi, unii se desaturează repede și atunci când aparatele încep să piuie, oamenii îmbrăcați în alb din cap până în picioare se adună deasupra bolnavului și indicațiile se dau rapid, răstit, nu e timp de stat.
Nu v-am povestit încă nimic de cele două infirmiere care fac parte din echipa de astăzi. Livia Mureșan și Silvia Cătuna sunt în UPU de 13 ani fiecare. „Mami”, așa cum o strigă colegii pe Silvia, s-a ocupat astăzi, echipată până în dinți, de zona COVID. Rar când a ieșit de acolo, că a fost agitație mare astăzi, mai ales în zona Reanimare COVID 19.
Pe infirmiera Livia Mureșan am observat-o mai mult, ea fiind astăzi de serviciu în zona non COVID, și m-a impresionat un moment anume. O bătrânică de 87 de ani cu demență, ajunsă de la un azil în UPU după ce a căzut, era mereu agitată, își trăgea perfuziile, molfăia necontrolat masca de oxigen. Se agita mereu, nu prea înțelegea sărmana ce i se întâmplă sau unde e. Asistentele i-au dat apă, gândindu-se că poate îi e sete. La un moment dat, Livia, infirmiera, s-a dus să-i caute și ceva de mâncare. Nu o dată. De două ori a hrănit-o cu grijă, alături de asistente, preocupate să o mai liniștească pe bunică. Dacă i-a fost foame și sete și n-a știut să spună din cauza demenței a primit și asta. La UPU Bistrița. Înainte de ora 20.00, a apărut ambulanța și bunicuța a plecat înapoi la azil. Pansată, consultată, hrănită. A primit inclusiv un mic desert, o asistentă i-a adus un Barnie, o prăjiturică mai moale, că erau preocupate și să nu se înece bunicuța.
Ora 18.35 Încă un suspect COVID în stare gravă
Un alt bătrânel ajunge în Reanimare COVID, pe patul rămas liber după ce seniorul de azi dimineață, cu COVID și infarct, a fost stabilizat și e deja de ceva vreme plecat spre Institutul Inimii de la Cluj. Pacientul abia intrat a fost evaluat în Ambulanță. Are 83 de ani, a făcut febră, are tuse, este bradicardic (îi bate inima mai rar) și nu pare să se simtă prea bine. Urmează să fie preluat de partea echipei medicale din zona COVID, mai exact de cei din Reanimare COVID.
Îngrijorare în zona non Covid. Un bunic venit cu alte probleme de sănătate, dar pe care dr. Tudor îl suspecta că avusese COVID dupa ce aparținătorii au spus că a avut febră în urmă cu o lună iar după tot nu s-a simțit bine, este diagnosticat pozitiv la testul rapid. Este mutat urgent în zona COVID. Parcă auzind diagnosticul, pe bunic îl prinde o tuse ușoară.
Ora 18.00 A înghițit intenționat o furculiță…
În triaj stă în așteptare un pacient, unul singur. Îi tot aud repetând că e o zi lejeră deși mie nu mi s-a părut deloc… Am obosit doar urmărindu-i și am pierdut șirul bolnavilor de câteva ori. Alături de pacientul din triaj este un domn înalt, bine făcut, costumat tot, de i se văd numai ochii. După evaluarea din triaj pacientul și „mascatul” care îi stă aproape ajung în Stabilizare non Covid.
Prind din zbor că pacientul vine de la Penitenciarul Bistrița după ce a înghițit mai devreme o furculiță. Ieri a înghițit o lamă și a mai fost în UPU. Alaltăieri a fost iar. Nimeni nu mai știe de ce, a și refuzat internarea, așa face mereu și se pare că așa va face și în seara asta. Cei de aici îmi spun că e client vechi în UPU. Astăzi este la a 26-a vizită aici în ultimii ani.
Este chemat chirurgul de gardă să-l evalueze. Cel mai probabil va refuza iar internarea și în curând se va prezenta din nou la UPU. 12 oameni, cu tot cu gardieni, sunt în jurul său și se agită să-l ajute la fiecare escapadă la UPU Bistrița. Probabil asta îi place. Atenția și evadarea din rutina penitenciarului.
Ora 17.00
Dr. Răzvan Roșu, medic pneumolog, vine să dea o mână de ajutor și în weekend.
Este cel mai tânăr medic din secția de Boli Infecțioase. Are doar 30 de ani și o energie specifică vârstei, nu secției pe care lucrează – COVID, unde tot personalul e epuizat. Din februarie este angajat al Spitalului Județean, iar din aprilie, tânărul pneumolog s-a alăturat echipei de la Boli Infecțioase care se ocupă de cazurile COVID. Este duminică și este la spital. De ce? – l-am întrebat. Îmi răspunde că așa a decis împreună cu colegii, să mai vină fiecare să dea o mână de ajutor în weekenduri, când nu sunt de gardă.
– Sunt peste 100 de bolnavi pe secție și trebuie să dăm o mână de ajutor. Astăzi o să o ajut pe doamna dr. Piticaș. Ea e de gardă, cu externările. Am venit la ora 11, probabil pe la 17 o să termin și, rețineți, fac numai externările.
Îmi mai spune că imediat ce a ajuns, la 11.00, a și avut neplăcuta misiune de a suna un aparținător să anunțe decesul cuiva, pe secția COVID de la etajul IV. Este cel mai trist și descurajator moment pentru ei. Și, din păcate, se întâmplă tot mai des. Îmi povestește cazul unui bărbat de 46 de ani, cu COVID, care a stat acasă zile în șir cu simptome și pentru care a ținut cu dinții să primească primul pat eliberat in ATI COVID, după ce s-au străduit în zadar să îi ridice saturația de oxigen și numai nu reușeau. A reușit transferul la ATI și îmi spune, mândru, că imediat au reușit colegii să-i ridice saturația la peste 90 la sută.
Între fișele de externare a coborât totuși în UPU, așa ne-am întâlnit, să caute o colegă, medic neurolog, cu care avea de lămurit situația unui bolnav de pe secție, care făcuse un episod mai ciudat.
Ora 16.20 Vești bune!
În jurul meu se vorbește că pacientul care a fost intubat de urgență în camera de REANIMARE COVID va fi transferat la Cluj. Medicii din Bistrița au reușit să găsească un pat liber la Institutul Inimii din Cluj-Napoca. Pe lângă infecția cu COVID, pacientul a suferit și un infarct. Dr. Tudor fuge din nou în camera de reanimare să îi administreze tratament fiindcă bărbatul se agită. Am aflat că pacientul a ajuns la UPU cu saturație de 60. Acesta stătea acasă de o săptămână cu simptome specifice infecției cu coronavirus. La UPU a ajuns relativ bine, însă în mai puțin de oră starea de sănătate i s-a agravat, medicul de gardă fiind nevoit să îl intubeze.
Ora 15.30
La ora 14.00 s-a schimbat asistentul de la triaj. A preluat misiunea de a organiza triajul bolnavilor as. Gabriela Ciceu face schimb cu as. Rus Paul, care îi ia locul la Reanimare COVID unde în continuare toată lumea e agitată să-i stabilizeze pe cei trei bolnavi COVID ajunși la UPU în stare critică.
La Registratura din Triaj e în tură toată ziua Marius Rusu, care răspunde la telefoane, înregistrează cazurile și stă cu ochii pe tot ce se întâmplă. Nu e treabă simplă. Împreună cu asistenta de la triaj, pun întrebări fiecărui pacient, iar în timp ce asistenta ia tensiunea și pune întrebările medicale, Marius Rusu caută în calculator istoricul medical.
Printre altele, se uită și câți bolnavi au fost astăzi. 24 de la ora 08.00 până acum. Puțini, spun. Astăzi e bine și, din fericire, nu au venit accidente rutiere.
PROVOCAREA OREI
Îi vine rândul la consult unui bărbat de 40 și ceva de ani, surdo mut. Acum e acum…! Caută rapid soluții să se înțeleagă cu bolnavul. Le sare în ajutor paramedicul Spiridon de la SMURD, care așteaptă în triaj un bolnav agitat, pe care trebuie să îl ducă la Psihiatrie ca să încheie misiunea.
Notează pe o foaie câteva întrebări și împreuna cu asistenta de triaj afla ce îl doare. Ei ii arată întrebarea de pe foaie, el le raspunde pe telefon. Are puțină febra, îl doare spatele si vrea calmante pentru durere. Are în mână deja o perfuzie.
Dintr-o dată, se dau ușile la o parte si intra cei de la ambulanță cu o bolnavă, care printre plânsete acuza dureri crunte de spate, după ce a căzut de pe o scară.
As. Ciceu îi pune întrebările de rutină privind COVID și, după ce se asigură că totul e în regula, ajunge în zona de Stabilizare Non COVID.
Ora 14.30 Cod roșu în Reanimare COVID!
Unul dintre pacienții din zona roșie REANIMARE COVID a fost intubat de urgență, medicii suspectează că a făcut și un infarct, după cum arată analizele. Este trombolizat de urgență, intubat, este în stare extrem de gravă iar medicii sunt rezervați în privința șanselor lui de supraviețuire. Nu i-am găsit liberi nici măcar un minut să întreb ce vârstă are pacientul în stare gravă, dar bănuiesc că e ultimul venit, al treilea pacient de pe ce cele trei paturi disponibile. Toată lumea e agitată, vorbesc doar între ei, dr. Tudor se agită să primească tot ce are nevoie cât mai rapid pentru a stabiliza pacientul. Între timp a venit și rezultatul testului rapid. Pacientul intubat de câteva minute este pozitiv.
În sala de triaj se află un domn care s-a prezentat la UPU cu febră și nu vrea să aștepte consultul în zona COVID. Spune că este sigur că are febră de la un cui în care s-a înțepat astăzi. I se explică de către as. Rus de la Triaj, cu tot calmul posibil, că având febră, unul din simptomele COVID, nu are cum să ajungă să fie consultat în zona non COVID și este prea puțin probabil să facă febră la câteva ore de când s-a înțepat în cui. În dialogul lor, omul recunoaște că lucrează într-o fabrică, că nu prea poartă mască, e mai cald și lucrează cu greutăți mari, peste 100 kg. Semnează pe propria răspundere că nu mai vrea să stea și pleacă acasă, deși i se atrage atenția că febra aceea trebuie investigată, fie că vine de la cuiul ruginit, pentru care ar trebui să primească un antitetanos, fie de la altceva. Nu vrea și gata să rămână, dar promite că se va duce mâine la medicul de familie. Cuiul ăla o fi de vină pentru febră, el știe sigur că nu are cum să aibă COVID. Lucrează fără mască, dar nu mănâncă cu colegii, e fiecare la mașina lui, așa că e hotărât să meargă acasă.
În sala de triaj, cuminte, pe o bancă, am găsit-o pe Ramona. Are 31 de ani și a venit în jurul orei 10.00, de la Șieu-Măgheruș cu ambulanța. Este pacienta de dimineață cu colică renală. A primit calmante și un diagnostic. Îmi explică că i-au găsit o piatră de 3 mm pornită pe tractul urinar, cauza durerilor care au adus-o la spital. Spune că a fost extrem de mulțumită de felul în care a fost tratată și recunoaște că, după folclor, se aștepta la altceva. A fost impresionată că nici până la CT nu au lasat-o să meargă pe picioarele ei, brancardierul a fost ferm. Când i-au dat prima injecție, cea care i-a calmat durerea spune ca a simțit ce i s-a spus, o ușoară căldura preț de un minut, apoi a fost bine. A stat mai bine de 4 ore în UPU, până i-au venit toate rezultatele analizelor și i-au putut pune diagnosticul. Acum se simte bine și va merge acasă, soțul o așteaptă afară.
Ora 13.45
Exact acum medicii îl resuscitează pe unul dintre pacienții de aici. Sunt 3 paturi, toate 3 ocupate de bolnavi COVID ajunși în stare gravă. Dacă mai vine unul singur nu mai au loc. În zona Stabilizare COVID sunt deja ocupate alte 2 paturi…
Ora 13.15
– Domnu’ doctor, pacientul se agită și nu poate să respire, e transpirat tot!, anunță precipitat una dintre asistentele din zona Reanimare COVID.
Pacientul nu suportă masca și este agitat pentru că se sufocă.
Dr. Tudor îi pune două întrebări asistentei despre cum a reacționat la tratamentul primit deja și i-o ia înainte spre patul bolnavului, aude răspunsurile din mers.
Între timp, în zona non Covid, ortopedul de gardă, dr. Bogdan Oprea, consultă o pacientă care a căzut și acuză dureri la o mână. Radiografia e deja făcută când ajunge medicul ortoped – care s-a nimerit astăzi de gardă, alături de soția sa, medic ATI. Ambii fac parte dintre tinerii medici recent veniți la Spitalul Județean din Bistrița.
Pacienta este consultată, are fractură, i se va pune imediat mâna în gips și va trebui să se adreseze mâine medicului de familie. I se descrie traseul medical pe care îl va urma în următoarele săptămâni.
Dintr-o dată, toată lumea se agită, urmează să vină un caz grav, un AVC instalat de puțin timp. Se pregătesc.
ORA 12.20 În Reanimare COVID intră al doilea bolnav. A ajuns în stare gravă.
Pacientul de 80 de ani din Reanimare COVID este în stare gravă. Este ventilat și așa a ajuns la o saturație a oxigenului de 70 la sută. Îmi explică dr. Tudor că aici este ciudățenia acestei boli.
Dacă în mod normal, la o saturație de oxigen de 90%, pacientul caută aer precum peștele pe uscat și este intubat imediat, pacienții cu COVID vin cu saturații incredibil de mici și nu prezintă semnele specifice hipoxiei (lipsa oxigenării).
Au avut pacienți și cu saturații de oxigen de 30 sau 40% care aparent păreau ok, dar, care erau în stare foarte gravă după ce au contactat virusul.
Ambulanța tocmai a adus un alt bolnav suspect de COVID în stare gravă, în vârstă de 68 de ani, cu saturație de oxigen de 80%. Este în stare gravă. Îmbrăcați până în dinți, medicii și personalul medical din zona COVID intră să îi dea primul ajutor.
Cei doi ar trebui să ajungă direct în ATI COVID. Dar acolo, am mai precizat, toate cele 13 paturi sunt ocupate. Vor rămâne în UPU sub supraveghere medicală, până li se va găsi sus, măcar pe secția de Boli Infecțioase, un pat liber. Azi dimineață erau anunțate 6 locuri libere. Unul a fost deja ocupat de cazul venit de la Beclean, la prima oră. Este ventilat pe secție.
Între timp în Reanimare COVID s-a ocupat al treilea pat. Alți doi suspecți COVID sunt în zona galbenă, STABILIZARE COVID.
După examenul CT, bolnavul de 40 de ani care aștepta un diagnostic pentru durerile de cap crunte pe care le acuza de câteva săptămâni primește diagnosticul. Din fericire, are o sinuzită maxilară, instalată în urma unui abces dentar mai vechi. Pleacă fericit spre casă.
Între timp, pe patul din UPU a fost martorul scenei în care doamna de 61 de ani, așezată pe patul de lângă el, a fost mutată urgent în zona COVID după consult. Cumva, a trecut COVID-ul pe lângă el. Dar toată lumea poartă mască aici, regulamentar, pacient sau cadru medical… Riscul există, dar e minim…
Ora 11.20 Surprize… surprize
În zona Pediatrie a ajuns un pacient de doar o lună. Tușește. Este evaluat în zona destinată COVID. Mama lui, o tânără, îl pregătește cu grijă pentru consult.
Între timp au fost preluați și bolnavii care așteptau în triaj. Tânăra este diagnosticată cu colică renală. Dr. Tudor o consultă pe doamna de 61 de ani care acuza dureri de cap și amețeli.
Surpriză… neplăcută. Doamna recunoaște la consult că tușește de o săptămână, că are dureri de cap și o stare accentuată de oboseală cam tot de atâta timp. Aaaa, și-a amintit și că a fost contact direct cu două persoane diagnosticate pozitiv. E suspect COVID.
Asistentul de triaj vine descumpănit și își cere scuze de la dr. Tudor: bolnava semnase și pe foaia de la triaj că nu avusese contact cu COVID și că singurele simptome pe care le avea erau de azi-dimineață.
Dr. Tiberiu Tudor îmi explică faptul că este un caz clasic: pacienții pun în pericol sănătatea cadrelor medicale, ascunzând – nimeni nu știe de ce – simptomele și starea reală care a făcut-o să vină în UPU. I se face testul rapid. Pozitiv – se anunță după câteva minute.
Între timp, în zona de Reanimare COVID este preluat un pacient de 80 de ani, în stare gravă, care se sufocă. Este evaluat și preluat rapid de medicii de gardă.
E o agitație aici mai ceva ca în furnicar.
Ora 10.45 Brusc, se aglomerează UPU
Cinci bolnavi în câteva minute. Echipajul SMURD – unde este de gardă până mâine dimineață dr. Sabina Brad pe mașina TIM (Terapie Intensivă Mobilă) – anunță prin stație că aduce un bolnav de 37 de ani cu convulsii și tulburare de ritm cardiac. Se agită toata lumea să îl primească. Afară a mai ajuns o ambulanță cu o bătrânică ce nu se simte bine, de la un azil.
Intră echipajul SMURD, bolnavul este preluat rapid de garda din UPU. Medicii fac schimb de informații, între timp asistenții și paramedicii așează bolnavul pe unul dintre paturi. Pentru că are convulsii, tânărul este considerat caz grav. Între timp, pe un alt pat este așezată bătrânica de la azil.
Afară, în zona de triaj sunt doi bolnavi, de fapt două bolnave. Așteaptă să fie preluate. Cea mai tânără acuză dureri renale, iar doamna mai în vârstă spune că de azi-dimineață o doare capul și amețește.
Dr. Sabina Brad și echipajul TIM SMURD alături de care va fi de gardă până mâine dimineață se retrag la bază, dispeceratul de la Pompieri. Se oprește alături de asistenta medicală pentru o poză. Zâmbesc, sunt simpatice, dar azi aș prefera să nu ne mai întâlnim… Când vine echipajul TIM e întotdeauna un caz grav. Mai bine să nu fie, sunt destule deja…!
ORA 10.10 Vin pacienții, vin…
Pe patul din zona non COVID este așezat un pacient care acuză dureri crunte în zona renală. Dr. Tudor și dr. Goschler sunt în jurul lui. În primul rând i se prescrie un calmant care să-i atenueze durerea. I se administrează în mai puțin de 2 minute.
– Durerea trebuie să vă mai lase… Nu va dispărea de tot, dar măcar să nu vă mai doară așa tare. Dacă o să vă mai doară să ne spuneți…!, îi transmite dr. Tudor pacientului.
Este chemat medicul de gardă de la Interne să evalueze bolnavul.
În următoarele 5 minute apare un alt pacient. 40 și ceva de ani. Acuză dureri puternice de cap. Este preluat de dr. Tudor, care după un dialog transmite indicațiile medicale colegilor. Îi explică bolnavului că i se va face un examen CT cu substanță de contrast. Suspectează o tumoră cerebrală sângerată.
Între timp, pacientului cu epistaxis i s-a oprit sângerarea de medicul ORL-ist de serviciu, dr. Andreea Deaconu. A venit cu tensiune 200 și urmează mai departe să fie consultat de dr. Maria Stănilă, medicul cardiolog de gardă.
Pacientul de la Beclean a fost internat în secția Boli Infecțioase la ora 9.52. Computerul tomograf a arătat că avea plămânii afectați în proporție de 50%. Toate cele 13 paturi din secția ATI COVID sunt ocupate. Va primi terapie cu oxigen pe secție. Se internează doar cazurile pozitive și grave. Ca acesta.
Apare un alt pacient. Tot colică renală, adică o durere acută în zona zona rinichilor. Este printre cele mai întâlnite patologii ale celor care ajung la UPU Bistrița.
ORA 09.25 Primul pacient pozitiv la testul rapid COVID
Pacientului care era în zona Stabilizare COVID, seniorul de 68 de ani ajuns la prima oră de la Beclean, i s-a făcut testul rapid. Pozitiv. Îi este evaluată starea de sănătate, nu pare să fie prea bine. Este pregătit și trimis la un examinare cu Computerul Tomograf. La CT. Așa se spune pe aici.
Între timp, în zona non COVID au câteva minute libere și sunt adunați în jurul dr. Tudor, care le explică cum funcționează un videolaringoscop. Toată lumea e ochi și urechi.
ORA 09.00 Toate spațiile au fost dezinfectate, asistentele pregătesc trusele pentru sterilizare
E ca în furnicar aici, deși e numai un bolnav până la ora asta – cel din zona stabilizare COVID. Toată lumea e ocupată cu dezinfectatul, tocmai au terminat de dezinfectat zona REANIMARE COVID.
În zona non COVID, două asistente pregătesc trusele pentru sterilizare. Asistenta Gălan îmi explică că asta fac două asistente la fiecare schimb de tură. Una le pregătește fizic. Cealaltă notează tot în registrele din calculator – ce fac, ce pregătesc, cum și cu ce au făcut dezinfecția de tip I și II.
Nu știu ce înseamnă, dar este ceva foarte important, după mina serioasă pe care au. Au pregătit o trusă cu 9 pense și 4 foarfeci și 2 portace plus material moale – pansamente. Deși ar părea ceva simplu, e o procedură care ia o jumătate de oră – pe ceas. Le trimit la sterilizare și le așteaptă împachetate frumos, în țiple sigilate.
În timp ce se pregătesc trusele, pe patul de lângă este așezat primul bolnav din non COVID. A venit cu epistaxis (îi curge sângele pe nas). Este chemat medicul ORL-ist.
ORA 08.35 Primul pacient. Suspect COVID
De la Beclean vine primul pacient. un bătrânel de 68 de ani. Are o pneumonie destul de gravă, sunt primele informații. Saturează bine cu oxigen – prind din zbor. Este deja evaluat de dr. Mirela Goschler. Este în zona STABILIZARE COVID 19.
I se va face testul rapid – acele teste de COVID antigen pe care ați auzit că le folosesc spitalele mai nou. Asta îi ajută pe medici să pună mai rapid diagnosticul, până vine rezultatul de la Real Time PCR.
08.00 Schimbul de gardă
Am ajuns la spital cu câteva minute înainte de ora 08.00. Dr. Tiberiu Tudor, medic UPU SMURD și șef de gardă în următoarele 12 ore, mă preia și îmi face instructajul. Grăbit, nu prea are timp de pierdut, colegii îl așteaptă să preia garda. Ies din gardă medicii dr. Alexandra Condrea și dr. Nicoleta Dumitrean, alături de cei șase asistenți, două infirmiere și doi brancardieri. Lucrează împărțiți în echipe, un medic preia urgențele non COVID, altul, cu asistenții din echipa sa preia cazurile COVID, mascați de nu li se văd nici ochii, cum îi vedeți la televizor.
– Am avut 15 pacienți COVID peste noapte… Au venit cu saturații de 90 de acasă…Nu am avut unde să îi internăm, nu sunt locuri… – îl anunță dr. Condrea pe dr. Tudor la transferul de gardă…
– Asta înseamnă că mulți dintre ei se vor întoarce… – îi răspunde consternat dr. Tudor.
Mai discută despre gardă, dar nu înțeleg nimic, vorbesc în termeni medicali, străini pentru mine. Dar nu par entuziasmați.
Preia garda dr. Tiberiu Tudor și dr. Mirela Goschler, unul dintre noii medici din echipa UPU SMURD Bistrița, a venit aici la începutul lunii. Au alături șase asistenți, e o gardă cu bonus, spun ei, în ultima vreme au lucrat și cu cinci asistenți. Asta pentru că cinci dintre ei lipsesc, trei s-au infectat cu SARS COV 2, doi în izolare. Mai sunt două infirmiere și doi brancardieri în echipa care va asigura garda până la ora 20.00. Și un asistent la registratură.
Asistenta Gălan îl abordează pe dr. Tudor pentru a afla cum se fac echipele, cine cu cine lucrează și în ce zonă. În 2 minute sunt împărțiți pe echipe, cine în COVID și cine în non COVID. Toată lumea știe ce are de făcut.
Una dintre asistente, Ramona Pop, echipată deja până în dinți, își soarbe ultima gură de cafea. Are puterea să-mi zâmbească când îi fac o fotografie. Și ce zâmbet frumos are:
De triajul bolnavilor se va ocupa timp de 6 ore, atât e regula, asistentul Rus. El va evalua starea de sănătate a fiecărui bolnav care ajunge în UPU și mai apoi îi prezintă medicului starea pacientului, care va decide ce traseu medical urmează. Asistentul de triaj stă alături de colegul de la registratură, echipați până în dinți.
Nu este niciun bolnav în UPU, așa că dr. Tudor are timp să îmi prezinte circuitele de funcționare UPU SMURD. În zona non COVID sunt șapte paturi, din care trei paturi sunt rezervate pentru reanimare.
Zona COVID este structurată astfel: Observator COVID 19. Este o zonă tampon unde ajung bolnavii suspecți a fi infectați. Mai sunt două zone, tot separate, STABILIZARE COVID 19 și REANIMARE COVID. Într-o altă zonă e amenajat un spațiu pentru aparținători. 
07.00. M-am trezit ca niciodată la ora asta. Mă pregătesc de o zi de gardă alături de medicii, asistentele și infirmierii de la UPU Bistrița. Sunt la a doua ceașcă de cafea. Mă uit la știri, medicul de la ATI Piatra Neamț, care a sărit în flăcări să-și salveze pacienții, tocmai e transferat în Belgia. Foarte bine, măcar atât, va avea parte de tratamentul arsurilor pe care îl merită, departe de riscul de a lua o infecție nosocomială care i-ar pune viața în pericol. Medicul ăsta s-a aruncat în foc, și-a ars mâinile pentru a-și salva pacienții. Era unul dintre medicii atât de greu de găsit în zilele acestea, un medic de Terapie Intensivă, cei care au în grijă cazurile grave de COVID 19, probabil hulit și plătit și el de oculta mondială să spună că există această boală. Este foarte probabil ca acel combinezon pe care-l purta în salon să-i fi favorizat arsurile de gradul IV pe care le prezintă. Deci există COVID și există medici și asistenți care se aruncă în flăcări pentru a-și salva pacienții, nu doar înfruntă zi de zi riscul de a se infecta cu SARS COV 2 îngrijind bolnavii care au contactat temutul virus. Astăzi voi fi alături de cei de la Bistrița, care luptă la fel și ei zi de zi pentru a salva vieți. Asta e meseria lor, nobilă pentru unii, hulită pe nedrept de mulți în ultima vreme. Am scris de multe ori de ei, dar niciodată n-am fost alături de ei, să-i văd cum și ce fac.
S-a terminat și a doua ceașcă de cafea. Fug să mă îmbrac. Oare cu ce se îmbracă cineva care e de gardă la UPU Bistrița? Lucrează de câteva luni în containerele în care s-a reorganizat UPU. O fi frig? O fi cald? Afară termometrul arată spre 0 grade. Să nu uit să-mi iau ceva comod în picioare. Sigur nu e ușor să stai 12 ore în picioare.
