A fi conducător implică responsabilitate. A fi conducător implică empatie. Aceste două calități, în afară de voce și talent, așa cum spunea o domnișoară in trilogia cu B.D., denotă un pragmatism cu efecte benefice indiferent ce instituție sau firmă se află în ecuație.
A conduce o primărie, după ce ai clamat în campanie că predecesorul a fost un dictator al administrației, nu înseamnă că tu vei fi blând, mama Leone sau Maica Tereza.
Ioan Turc este mai prejos de Sfântul Mitică Blajinul, faptele dovedind că în afara dezvoltării unui cult pentru augusta-i persoană, este neica-nimeni. Angajații din primărie veniți pe linie de partid îi cântă partitura excelenței, iar citind comentariile colegilor din PNL la adresa sa, revezi cu gândul imagini din plenarele PCR.
Pe de altă parte, ceilalți angajați, care nu-i datorează nimic primarului, lucrează de zor să saboteze construcția soclului unde Turc își vede amplasată statuia.
În campania electorală, Ioan Turc a promis audit în instituție, a spus că va reforma administrația orașului, însă ambele promisiuni au dat chix. Există o vorbă a lui Anton Pann pe care Ioan Turc, declarat un fin intelectual de colegii de partid și cântăreți prin presă, o știe cu siguranță: Dacă nema putirință, ce mai chichirez gâlceavă?”
Ioan Turc nu este o victimă a sistemului ticăloșit, ci victima propriei infatuări și merge cu pași repezi spre a face parte din sistemul pe care-l blama cândva.
Deschiderea de șantiere în tot orașul, aplicarea spre împrumuturi, gen stadionul, fapte care-l revoltau în campanie, il transformă pe Ioan Turc într-un continuator al operelor lui Ovidiu Crețu. Da măh, dar sunt imprumuturi făcute de liberali, nu de pesediști. Este altceva, nu-i aceeași Mărie cu altă pălărie, este Ioan Turc tot in birou dar cu toaletă proprie.
Renașterea orașului vine din schimbări de atitudine față de cetățean, schimbări ce întârzie să se manifeste plenar din cauză de angajați infipți adânc în posturi, viețași în funcții.
Cum să conducă Turc când Monica Pop, Floare Gaftone și mulți alții îi arată zilnic pisica și ceea ce îngroapă ea.
La rândul lor, angajații cu primar doar declarativ îi oferă mărul otrăvit, iar Ioan Turc mușcă, chiar dacă nu este Albă ca Zăpada. Are însă pitici care-i deschid ușa, îi postează pe profil și o armată de lăudători care sunt gata să-l sanctifice.
Comportamentul angajaților din primăria Bistrița are ca rezultat zeci de plângeri penale ale unor cetățeni care văd in justiție ultima variantă.
Funcționarii au comportament de vătaf, iar Ioan Turc este un fel de Stan Pățitul, ultimul exemplu fiind pierderea procesului cu Monica Pop.
Desigur, același primar nu se sfiește să schimbe pe ici-colo prin părțile esențiale. De exemplu, la Garda de Mediu care a amendat Primăria.
Fanii declarați ai domnului Turc vor fi revoltați, vor sudui, n-ar fi prima oară pentru subsemnatul, dar dacă i-ar fi cu adevărat aproape l-ar trage de mânecă înainte de colaps.
Din păcate, cei care-i cântă ode, declarându-l un primar unicat sunt aidoma pisicii lui Schrodiger, adică ba este, ba nu este, depinde de viziune.
Ultima probă că în Primăria Bistrița se practică disprețul față de cetățean este dată de comportamentul unui ființe de sex feminin declarată asistent social în cadrul primăriei. Sfidarea mondială a lui Jean Jacques Servan Schreiber este nimic pe lângă impertinența celor plătiți din taxele și impozitele cetățenilor.
În campania electorală, domnul Ioan Turc ne-a informat că a luat lecții de vioară și că lecturează în fiecare seară o carte. Este indicat să acoperi șmecheria din cuvinte, dar să spui că primăria trebuie să se îndrepte spre cetățean, nu invers. Din păcate, drumul primăriei spre cetățean este în reparații capitale și circulația este întreruptă.
Concluzia este că Ioan Turc nu conduce Primăria Bistrița, ci doar o firmă de marketing pentru propria-i imagine.
Sunt două feluri de oameni: cei care înţeleg ceea ce conduc şi cei care conduc ceea ce nu înţeleg”, spune o lege a lui Murphy.
Dacă va referiți si la asistentul social din serviciu social este grav. Aduce prejudicii și imagine proasta profesiei de asistent social. Sunt asistent social dar lucrez în Anglia, am renunțat demult la sistemul romanesc tocmai pe motivul ca sunt promovate astfel de persoane cu atitudine infecta fata de clienți. Ar trebui sa faceți o sesizare Colegiului asitentilor sociali din România (www.cnasr.ro) pentru asemenea comportament, mai ales ca sunt și probe scrise. Păcat de ce se intampla în Primărie, parinții mei au votat schimbarea care se pare ca nu mai vine. Doamne ajuta tuturor.
Salutări, poporule valah,
Pe concert din muzică de Bach!
Bistrițeni, nostalgici teutoni,
Încheiați-vă jacheta cu butoni
Și-n orașul defrișat și spart,
Cântați Marșul Turc al lui Mozart,
Că prin urbea domnului birău,
Răsună doar drujba-ferăstrău
Doar maneaua lui Florin Salam
Cu șaorme și peșcheș-bairam.
Felicitari! Foarte foarte adevarat!
Oricum, dispretul fata de omul de rand e o trasatura generala a celor platiti din banii statului.
primarul face un concubinaj perfect cu gloata de constructori de la mis grup ce se pacalesc si mituiesc in vorbe, termene si promisiuni EXACT CA CETERENERII CARE INCEPT LUCRARI SI NU TERMINA NICI UNA
primarul face un concubinaj perfect cu gloata de constructori de la mis grup ce se pacalesc si mituiesc in vorbe, termene si promisiuni EXACT CA CETERNARII CARE INCEPT LUCRARI SI NU TERMINA NICI UNA
Asistenți personali.
A nu se confunda cu Asistenți sociali, de ăștia sunt destui care trăiesc „unii” degeaba, nu sunt puși la curățenie, la plantat etc, cei care pot bineînțeles.
Asistenți personali sunt angajații care au in grija 24 din24 de ore persoane cu dezabilitati, bolnave și ar merita mai mult de la statul asta, dar poate nu ajung de pensiile speciale și angajaților din diferite agenții înființate pentru obligațiile de partid.
Rușine tuturor politicienilor, că trebuie să ne luptăm prin instanțe pentru drepturile noastre iar unii din juriștii și conducerea DAS ne pun la zid, cum de îndrăznim sa ridicăm capul.
Avem noroc cu persoane care ne sunt alaturi și ne ajuta.
Nu pomenesc numele că și acestea sunt puse la zid de unii ziariști de carton, la care primează banul, cine da mai mult.
Legea lui Murphy spune că sunt două feluri de oameni: cei care înţeleg ceea ce NU conduc şi cei care conduc ceea ce nu înţeleg”.
Bistrițenii au exact primarul pe care-l merită.