Decanul Facultății de Litere de la Universitatea din București ne avertizează: „Dacă vreți să asistați la o operație pe cord bătând, deschideți această carte…” Preotul Crin Triandafil Theodorescu din Lușca a publicat recent o carte. Volumul cuprinde gânduri, emoții și tulburătoare povestiri postate în ultimii ani pe pagina sa de facebook.
Cartea poate fi cumpărată doar online – AICI.
A fost publicată la Editura Cartemma, o editură mică și cochetă, ea însăși învăluită într-o emoționantă poveste de viață.
Volumul se intitulează „Într-o zi se va termina”. Preotul Crin Triandafil Thodorescu își dorește să investească într-un mod inedit toți banii pe care îi va câștiga din drepturile de autor.
Cristina Bogdan – conferențiar și decan la Facultatea de Litere a Universității din București, specialistă în istoria mentalităților și antropologie culturală, doctor în filologie – ne avertizează: „Dacă vreți să asistați la o operație pe cord bătând, deschideți această carte.
Autorul ei nu s-a mulțumit să fie chirurg sau pacient, a ales să îmbrace cele două rânduri de piei simultan.
A înțeles că nu poți fi sincer decât în dreptul inimii tale și că nu poți medita cu adevărat decât pe marginea bătăilor ei. S-a întins pe plaja din Mangalia, cu cerul picurându-i în perfuzie, și s-a lăsat desfăcut de propriile mâini, intuind că dacă L-au purtat pe Hristos din linguriță către buze trandafirii de prunc, vor ști cum să țină în căușul lor o inimă fremătândă.
A preparat din esențe tari anestezicul menit să îl păstreze viu în lumea celor mai colorate dintre vise, acolo unde Mama și Tata, iubita și fiul, oamenii din Lușca și chiar bătrânul Dumnezeu cel ars de soare, plecat la drum în căutarea Mielului, se-ntâlnesc firesc cu ideile de sub povârnișul frunții și deapănă istorii parfumate.
Când s-a trezit pe podeaua din CeaMaiFrumoasăBisericăDinLumeDupăHagiaSofia, după intervenția la ușile sfântului mormânt al inimii, a simțit că trebuie să le reamintească oamenilor cât de amețitor e să te dai în scrânciobul vieții și câtă veșnicie se încapsulează într-o clipă.
Cel mai simplu și mai dumnezeiesc fel de a ne omeni…”, mai scrie Cristina Bogdan.
„Cu banii câștigați din drepturile de autor, o să duc ochi de copii să vadă Marea cea mare”, a dezvăluit Crin Triandafil Theodorescu, spre amuzamentul soției sale.
„Însă o doamnă din București mi-a trimis un mesaj: Părinte, eu dublez suma pentru copii! Și uite așa se învârte caruselul lumii împins de degetul lui Dumnezeu…”, a mai mărturisit preotul din Lușca.
Ideea a pornit de la o întâmplare trăită de Crin Triandafil Theodorescu pe când era preot în Agrieș, „în secolul celălalt…
Soarele era mai mare atunci, mai blajin și mai îngăduitor.
Dumnezeu în persoană putea fi surprins plimbându-se pe ulițele prăfuite și epifanizându-se cu diverse babe pe la garduri…
În podul bisericii protejam în taină o familie de bufnițe și încă nu se inventaseră apa îmbuteliată și pixelul foto.
Trăiam într-un basm, pe scurt.
Și vine la mine băiatul ăla, îmi plăcea bonomia lui, era blând ca un heruvim care-și pierduse sabia și iubea sistematic aceeași fată de dincolo de râu,
Și-mi zice – părinte, eu am mașină și matale știi drumul spre casă. Punem motorina jumi-juma și hai să vedem marea că eu n-am văzut-o vreodată…”
Așadar, rețineți că de fiecare dată când cumpărați această carte – clădiți o bucurie fără seamăn în ochii unui copil…
