Cercetător dr. George Marinescu de la Muzeul Județean din Bistrița ne-a dezvăluit câteva detalii impresionante despre farmaciile de demult ale județului. Există artefacte descoperite acum aproximativ 2300 de ani care atestă că în zonă se realizau intervenții chirurgicale craniene. Se știe că înainte de luptă – pentru a prinde curaj – celții inhalau diferite substanțe cu efect halucinogen…
Expoziția Farmacii și Farmaciști poate fi vizitată la Casa Argintarului de pe Dornei. Ea reunește exponate oferite de Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul din Rodna, Colegiul Farmaciștilor BN, Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud și Muzeul de Istorie Sighișoara.
Totul a început în 2019, când farmacista Lucia Axente, în prag de pensionare, a donat Muzeului din Bistrița o masă de receptură – biroul la care se preparau rețete, dar și câteva recipiente și instrumente farmaceutice din prima jumătate a secolului XX.
„Datorită profesiei sale, era foarte atașată de acele obiecte. Nu ar fi vrut să se piardă, așa că ne-a întrebat dacă nu vrem să le primim drept donație. M-am bucurat tare mult pentru acea donație. Muzeul avea foarte puține obiecte legate de acest domeniu.
Între 1940 – 1944 s-au pierdut foarte multe obiecte de valoare. A urmat Dictatul de la Viena, când o parte din farmaciștii sași au plecat. A fost și naționalizarea farmaciilor în 1949, iar obiectele cu vechime istorică au fost trimise la Bruckental și Cluj.
Abia în anul 1950 s-a înființat muzeul, pornind aproape de la zero cu toate colecțiile”, a explicat George Marinescu.
„Preocupări legate de sănătate au existat din preistorie. Avem totuși puține dovezi pe care le putem lega clar de acest domeniu. În zona noastră, în nord-vestul Transilvaniei, s-au descoperit puține artefacte. În prima fază, existau acei magicieni – vraci, care aveau pe lângă cunoștințele empirice, și cunoștințe legate de medicină.
Există anumite obiecte descoperite – cuțite din piatră, silex sau obsidian care în mod sigur puteau fi folosite și în practica medicală. În epoca bronzului apar deja mai multe informații. Apar cuțitele din bronz care se foloseau și ca arme sau unelte, dar și ca instrumente în practica medicală”, a povestit dr. George Marinescu.
Cercetătorul a mai explicat că tot în Epoca Bronzului au apărut vase de ceramică – folosite pentru a păstra anumite alifii sau unguente,
La Stupini a fost descoperit un vas mic de tip biberon, cu un tub în zona mediană. Putea fi folosit și pe post de biberon, pentru a hrăni bebelușii, dar și în activități farmaceutice. Cu ajutorul acestuia se puteau doza medicamentele.
Tot aici se puteau amesteca ierburi medicinale cu efect halucinogen. Se știe că înainte de luptă, celții inhalau diferite substanțe, într-un ritual războinic, pentru mai mult curaj. Este posibil ca efectul halucinogen sau anestezic să fi fost folosit înainte de anumite intervenții chirurgicale – pentru ca pacientul să nu resimtă atât de acut durerea.
Zona Bistriței este foarte bogată în vestigii celtice, a mai explicat George Marinescu.
„Aș aminti aici un bisturiu de trepanație deosebit, descoperit la Galații Bistriței, în secolul III, înaintea erei noastre. Ce este important la acest obiect? El reprezintă o mărturie arheologică a faptului că aici se făceau operații de trepanație, operații craniene încă din Epoca Bronzului”, a mai spus dr. Geroge Marinescu. Bisturiul de trepanație a fost descoperit într-un mormânt – probabil depozitat acolo ca semn al meșteșugului – al chirurgului care a fost înmormântat acolo.
Dacii erau foarte pricepuți în plante medicinale. Zona Bistriței a făcut parte din Imperiul Roman, aici fiind plasată frontiera imperiului. „Armata și populația din zonă era racordată la inovațiile medicale de la Roma. În castrele romane din Orheiul Bistriței și Ilișua exista un spital militar. Descoperirile arheologice făcute în anii 70 – 80 au scos la lumină inclusiv instrumentar medical. Diferite spatule, sonde medicale, lingurițe de argint utilizat pentru rolul antiseptic al argintului…”, a mai spus George Marinescu.
