Pictorul Vasile Tolan – profesor de desen la Bistrița, în anii 70-80 – a revenit acasă cu două expoziții de excepție: Urma și Caligrafia luminii. „Expozițiile sunt sinteza celei mai recente perioade de creație a lui Vasile Tolan, între 2016 și 2024. Ele descriu, subtil, impactul pandemiei în creația sa”, a remarcat criticul Oliv Mircea.

La Galeria Arcade 24 avem de admirat, până în aprilie, o impresionantă serie de tablouri în relief – „expresia unui exercițiu artistic care reevaluează imaginea în dinamica unei zile în care luminile și umbrele interacționează cu spațiul lucrării”, după cum a observat criticul Oliv Mircea.  

„Pictorul Vasile Tolan s-a situat parcă dintotdeauna într-o dimensiune a întrepătrunderii, a trecerii dintr-o etapă în alta. Ne vine greu să-l plasăm într-un singur stil, o singură direcție. În istoriografia de specialitate este menționat ca fiind un neo-expresionist.

Dacă privim mai atent o serie de elemente de o anumită asperitate și duritate în lucrări, vom descoperi și nuanțe ale curentelor care dimensionează într-o nouă expresie lucrările. Precaritatea unor materiale utilizate ne vor îndreptăți să vorbim și despre o arte povera. Materialele care par la îndemână, ignorate de alții, așezate în aceste compoziții – primesc un sens.

Este o nișă specială pe care Vasile Tolan a identificat-o, a exploatat-o și i-a oferit un nou sens. Există o permanentă invitație de a atinge lucrările, de a trece dincolo de aparențe, de a găsi și semnificația tactilă, nu doar vizuală…”, a precizat Vasile Duda.

Despre expoziția Vasile Tolan a vorbit și profesorul universitar doctor Ion Bogdan Lefter.

Ion Bogdan Lefter a remarcat, la rândul său, impresionanta și enorma operă a pictorului Vasile Tolan. „E diversitate și cromatică de diverse feluri. Nu este o pictură plată, mono-plană, dar în același timp, este și o unitate aproape miraculoasă.

Este o diversitate de forme și motive, o recapitulare care ne ajută să înțelegem mai bine structura internă a acestei opere, etapele ei, și adevărata ei diversitatea. Nu doar de ordin cromatic și tactil. Ci și o varietate a avansului în timp și a descoperirilor, de-a lungul unei vieți, de-a lungul unei cariere – a tot mai numeroase formule și modalități de exprimare”, a mărturisit Ion Bogdan Lefter.

„Seria de tablouri de la Galeria Arcade 24 arată preocupările lui Vasile Tolan legate de pictorelief cu ajutorul cărora gândește vizual mari compoziții și forme asupra cărora are o suverană stăpânire.

Pentru pictorul Vasile Tolan importanța gestului este imensă.

El face o inedită și personală sinteză a gestului simbolic și a gestului convențional reușind să compună spectaculoase iconografii în care primează gestul indicativ în detrimentul gestului imitativ. Pentru întreaga concepție vizuală a lui Vasile Tolan poetica gestului are o importanță imensă.

Vasile Tolan are un tușeu sigur, versatil și spectaculos, legat vizual de expresionismul abstract. Urmele și Caligrafia luminii scriu o partitură a cărei muzică are o poezie cu ajutorul căreia se exprimă o gândire în care pictorul crede și cu ajutorul căreia el înșiruie semnificații și semne”, a subliniat criticul Oliv Mircea. 

Vasile Tolan s-a născut în 10 martie 1953, la Buru, județul Cluj. Între 1972-1975 a studiat la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. Între 1997-1999 a studiat la Universitatea Națională de Artă București.

Între 2002-2008, își susține studiile doctorale în artă la U.N.A. București, cu teza „Materia, element fundamental al limbajului plastic”.

Între 1975 și 1981 a fost profesor de desen în Bistrița și Năsăud.

În 1980 devine membru al UAP România, muncind în ateliere de creație din Bistrița.

„În această perioadă – anii ‘80 – leagă prietenii intelectuale trainice și se află în centrul grupului care va inspira, la Bistrița, Saloanele Liviu Rebreanu care vor deveni o instituție liberă de constrângeri ideologice și de alte servituți. În această perioadă conduce cenaclul UAP al artiștilor profesioniști din Bistrița. Organizează viața artistică în jurul atelierului său împreună cu Grigore Bradea, Miron Duca, Anton Tănase, Octavion Stoia – expun cu regularitate lucrări de artă contemporană făcând în felul acesta ca grupul „colocvial și artistic” de la Bistrița să devină un reper pe harta artistică a României”, remarca criticul de artă Oliv Mircea.

Începând din 1990 este președinte al Filialei Interjudetene Cluj-Bistrița-Zalău. Bistrița devine locul în care se organizează mari și semnificative expoziții ale marilor artiști ai României din a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Din 2001 devine cadru universitar în Universitatea Națională de Artă București.

În perioada 2006-2007 este membru al conducerii operative a UAP România.

Din 1975 și până în prezent, Vasile Tolan a organizat peste 100 de expoziții personale în România și în Europa, America, Asia. A participat la numeroase expoziții de grup în cadrul cărora expune cu predilecție pictură, desen, grafică, instalație artistică.

A reprezentat România, la câteva Bienale internaționale de artă și la expoziții internaționale de artă alături de alți artiști. 

În 2001 este laureat al Premiului Național pentru pictură al UAP România. În 2004 este laureat al Meritului Cultural în grad de ofițer.

De-a lungul prodigioasei lui cariere primește premii și medalii ale unor instituții și concursuri artistice din străinătate. 

Întreține bune relații cu galerii din Europa și din SUA care îl expun și îl reprezintă permanent în expoziții și concursuri internaționale de artă. Este prezent în colecții oficiale și particulare din întreaga lume. În ultima perioadă a deschis expoziții personale în spații inedite, la reședința ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București, Adrian Zuckerman sau în biroul președintelui Senatului României.

În noiembrie 2023 a avut o expoziție personală la Muzeul Național de Artă din Chișinău, foarte apreciată de publicul moldovean. Trăiește și muncește în atelierul lui din București.

Expozițiile de la Bistrița au fost organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România/Asociația Bistrița în parteneriat cu Primăria Municipiului Bistrița, Consiliul Local Bistrița, Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc”, Complexul Muzeul Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.