Întâlnire emoționantă, la Palatul Culturii, unde a fost celebrat poetul Ion Mureșan – unul dintre invitații de onoare ai festivalului Poezia la Bistrița. Sala a fost plină iar cei prezenți au avut ocazia să asculte câteva dintre cele mai frumoase poeme ale autorului – chiar în lectura acestuia.
Sala Palatului Culturii a fost plină, vineri seara, cu prilejul unui eveniment emoționant. Poetul Ion Mureșan a împlinit 70 de ani în 9 ianuarie: prilejul perfect pentru a fi celebrat cum se cuvine și la Bistrița.
„Îl iubim pe Ion Mureșan ca cititori. Pentru că am învățat extraordinar de mult citind cărțile lui… Uneori ai senzația că nu mai merită nimic tot ce înseamnă literatură sau artă. În momentele astea sunt câteva cărți la care revii ca să-ți recapeți încrederea în literatură. Îl iubim pe Ion Mureșan și în calitatea noastră de poeți.
Am învățat enorm de la Ion Mureșan, de la modul în care el știe să scrie. Am învățat ce trebuie spus și ce nu trebuie spus într-o poezie. Îl iubim ca prieteni: oriunde am mers, la orice festival sau lectură publică din țară – când apărea Muri, toți se aduna în jurul lui, în numele poeziei și al prieteniei. Este un lucru formidabil. Mulțumim Ion Mureșan!”, a mărturisit în deschidere Dan Coman, coordonator alături de Marin Mălaicu Hondrari al Festivalului internațional Poezia la Bistrița.
„Cei mai buni poeți ai generației noastre au fost influențați de poezia lui Ion Mureșan”, a completat Marin Mălaicu Hondrari.
Despre Ion Mureșan și inovația / originalitatea poeziei sale au vorbit la Bitrița și prof. univ. dr. Alexandru Cistelecan, alături de acad. prof. univ. dr. Ion Pop (laureat al Premiului pentru Literatură al Oraşului Bistriţa în 2022).
George-Vasile Dâncu, directorul editurii Cartea Ardeleană, a depănat de asemenea câteva întâmplări cu Ion Mureșan. Acesta a prezentat pe scurt și cartea – eveniment intitulată Poeme. Antologie de autor (1981 – 2023).
Volumul este publicat în format tipărit, dar și în ediție digitală și audiobook în lectura autorului. Acesta include un eseu despre poezie al autorului, dar și – în loc de posfață, studii critice semnate de Irina Petraș, Ion Pop și Al. Cistelecan. Ilustraţiile aparțin Alexandrei Mureșan, fiica poetului.
„Într-o societate bolnavă, poeții sunt anticorpii sociali care neutralizează răul”, considera Ion Mureșan.
„Poetul construieşte impecabile, negre scenarii introspective, pe care le regizează în pozitiv, le răsuceşte şi le dichiseşte pentru a putea fi transpuse în spectacole publice, larg acceptabile. Ion Mureşan scrie unul şi acelaşi poem al devorării atroce de către propriile performanțe – poemul omului dintre milenii”, remarca Irina Petraș.
„În ipostaza, dominantă aici, de „povestitor de vise”, Ion Mureșan își conduce micile narațiuni cu o dexteritate regizorală ce pune în valoare deopotrivă încrederea în capacitățile de „transfigurare”, pe portative diverse, a datelor venite dinspre realitatea imediată, cu necesara doză de relativizare firească la un poet care e, în egală măsură, un foarte original actor, regizor și „privitor ca la teatru” și care se joacă destins, dar și cu o gravitate discretă, cu convențiile limbajului și imaginarului liric. Este modul său, accentuat personal, de a-și introduce cititorii în universurile poeziei”, consemnează Ion Pop, în același volum.
„În locul comunicatelor programatice, Ion Mureșan a preferat vechea metodă a „artelor poetice”, de care sînt pline toate volumele lui, toate suferind de o frenetică angoasă programatică și terorizate de obsesia de a identifica și descrie himera poeziei. Această combatanță implicită – care era și a celorlalți poeți echinoxiști din serie – a putut crea impresia că Mureșan are har, dar n-are program, are talent, dar n-are conștiință. (În fapt, Mureșan este unul dintre puținii poeți cu o poetică asumată radical și articulată coerent.)”, precizează criticul Al. Cistelecan.
Ion Mureșan: „…Puterea Poeziei de a pune în legătură realități îndepărtate face vizibile niște linii de forță care organizează chiar Universul.
Eu îmi amintesc experiența de la ora de fizică din clasele mici, când pilitura de fier, presărată pe o foaie de hârtie sub care se punea un magnet, se așeza de-a lungul liniilor de forță ale magnetului, desenându-le, făcându-le vizibile.
La fel și Poezia. Așternută pe o foaie de hârtie, ea face vizibile liniile ascunse ale structurii Logosului. Liniile care structurează Spiritul, scheletul Universului. Antoine Becquerel scria pe la începutul veacului trecut că dacă miști un deget pe Pământ, ceva se mișcă pe Sirius. A avut chimistul viziunea armoniei universale.
Eu, ca poet, îndrăznesc să mai fac un pas și zic: dacă miști ceva în cuvântul Pământ, ceva se mișcă în cuvântul Sirius. Căci așa cum toate părțile universului sunt legate unele de altele, la fel toate cuvintele sunt legate unele de altele. Astfel de forțe nu le poate face vizibile decât Poezia. „Poezia doar poate face vizibil invizibilul din Invizibil și invizibilul din vizibil.” De aceea afirm aci o altă definiție a Poeziei: „Poezia e dovada incontestabilă a existenței lui Dumnezeu….”, avertiza Ion Mureșan într-un eseu publicat în Vatra.
Evenimentul s-a încheiat cu un concert susținut de Ada Milea, Bobo Burlăceanu și Cristian Rigman din versurile volumului Alcool. Concertul poate fi urmărit AICI.
Ion Mureșan – poet, eseist și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România – s-a născut la 9 ianuarie 1955, în Vultureni, județul Cluj.
A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1981). În timpul studenției, a făcut parte din redacțiile revistelor „Echinox” și „Napoca Universitară”.
Între 1981 și 1988, a predat în satul Strâmbu, județul Cluj, iar în 1988 a devenit redactor al revistei „Tribuna”. După Revoluția din 1989 a lucrat ca redactor, apoi ca șef al departamentului de Cultură la o serie de reviste şi ziare regionale („NU”, „Evenimentul Zilei”, „Ziarul de Cluj”). A fost director editorial și redactor-șef la „Transilvania Jurnal”.
Din 2006 a fost redactor-șef al revistei de cultură VERSO, editată de Universitatea Babeş-Bolyai, redactor al revistei „Poesis Internațional” și conducător al Cenaclului UBB. A fost membru al Cenaclului „Saeculum”.
A publicat volumele de poezie:
- Cartea de iarnă (Editura Cartea Românească, 1981; Editura Charmides, 2013);
- Poemul care nu poate fi înțeles (Editura Arhipelag, 1993; Editura Charmides, 2016); „Băutorii de absint” (împreună cu Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Ioan Es. Pop și Liviu Ioan Stoiciu) (Editura Paralela 45, 2007);
- cartea Alcool (Editura Charmides, 2010);
- „Pahar / Glass / Au fond du verre/Im Glas/Bicchiere/Pohár” – cu 10 desene de Ioan Marchiș, traducere de Danilo De Salazar, Szántai János, Virgil Stanciu, Dumitru Țepeneag și Ernest Wichner (Fundația Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; Editura Școala Ardeleană, 2015);
- „Introducere în poezie” – cu 8 gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu (Editura Charmides, 2023).
A fost distins cu Premiul Academiei Române, Premiile Naționale „Mihai Eminescu”, „Lucian Blaga”, „Tudor Arghezi”.
A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România, de trei ori cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Radio România Cultural, Premiile „Cartea de poezie a anului 2010” și „Cartea de poezie a anului 2023”.
I s-a decernat, totodată, Premiul de Excelență Opera Magna pentru Poezie, Premiul „Observator Cultural”, Premiul „Scriitorul lunii iunie 2023” în cadrul Galei Scriitorul Anului organizată de USR. Este și laureat al Premiului pentru Literatură al orașului Bistrița și al Premiului pentru poezie la Zilele Revistei „Nord Literar” (2017). A primit Premiul Revistei „Poesis” (2021) și Premiul Festivalului Internațional „Primăvara poeziei” (Zalău, 2024).
A fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler (2014).
Ion Mureșan este Cetățean de Onoare al municipiilor Cluj-Napoca și Botoșani, al județului Cluj și al comunei Vultureni.
Mihai Măniuțiu a regizat, în 2006, spectacolul „Banchetul sau Calea spre Momfa”, pe baza unor texte de Ioan Es. Pop, Ion Mureșan și Lucian Vasilescu.
În 2013, apare albumul „Alcool” după poeme de Ion Mureșan (muzica și adaptarea textelor de Ada Milea; cu Bobo Burlăcianu, Cristi Rigman și Ada Milea; sunet de Victor Panfilov).
În 2016, Mihai Măniuțiu a pus în scenă „Alcool”, pe versurile lui Ion Mureșan și muzica Adei Milea.
