Aproape 200 de elevi din școlile gimnaziale din Bistrița sunt așteptați azi, până la ora 18:00, la Muzeul Județean, acolo unde se desfășoară un inedit (și mai ales foarte gustos și sănătos) proiect educațional inițiat de arheologul Radu Zăgreanu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în parteneriat cu Asociația Slow Food Turda.
Iaurt, fructe confiate – smochine, curmale, prune, stafide, dar și caise proaspete (care se foloseau acum 2000 de ani la fripturi), semințe de in, floarea soarelui și dovleac, grâu și ovăz în formă de fulgi și miere – acestea au fost o parte din ingredientele puse pe masă de coordonatorii proiectului care au și explicat că ele reprezintă combinația perfectă, plină de fibre și zaharuri sănătoase pentru un mic dejun sau un desert care se consuma frecvent acum 2000 de ani, în epoca cuceririlor romane.
Primii care au gustat din deliciile gastronomiei antice și care au aflat noțiuni de bază referitoare la slow food au fost elevii de la liceul Logos, însoțiți de profesorul de istorie Cosmin Istrate, și de diriginta lor, profesoara Gabriela Pop.
„I-am adus pe elevi aici pentru că mi s-a părut foarte interesant și util pentru ei să afle câteva detalii de la specialiștii muzeului, despre cultura și gastronomia poporului român. Cred că li s-a părut atractiv, îi ajută mult pentru cultura generală, și, pe de altă parte, este important să afle de stilul de viață sănătos al romanilor, poate li se va părea un model demn de urmat unora dintre ei…”, a povestit pentru Bistrițeanul.ro profesorul Cosmin Istrate.
[arve url=”https://youtu.be/I7lHthtV9z4″ /]
„Este o idee pe care am reușit s-o punem în practică, ne-am dorit să promovăm alimentația sănătoasă, bazându-ne pe rețetele din gastronomia romană, dacă tot e la modă gătitul și dacă există deja zeci de emisiuni culinare care antrenează multă lume… Copiii s-au arătat foarte receptivi, au șansa să descopere gusturi noi sau rețete inedite pe care nu le mai folosim acum, dar care erau la mare căutare în antichitate…”, a explicat arheologul Radu Zăgreanu, inițiatorul proiectului, adăugând că a ales bucătăria romană pentru că este mai simplă și mai puțin costisitoare.
„Bucătăria dacică este mai pretențioasă, necesită mai mult gătit, mai mult timp și presupune un buget mai mare… Sper ca proiectul să aibă impact și să ne permitem la un moment dat un experiment axat pe rețete dacice mai puțin cunoscute, dar foarte interesant de preparat și care, în plus, permit și multă inovație…”, a mai spus Radu Zăgreanu.
Pe tot parcursul zilei, de altfel, în curtea muzeului se vor desfășura câteva ateliere de gastronomie antică în care elevii vor fi invitați să-și pregătească personal o porție de desert folosind ingrediente care se consumau des în antichitate.
„Încercăm să înțelegem cum mâncau în antichitate romanii, ce anume mâncau și de ce…Vom adapta puțin rețeta la zilele noastre, încercăm să le explicăm copiilor cum se mânca atunci, care era combinația de carne și fructe deshidratate… Gastronomia definea atunci cultura, dar și statutul în societate. Pe vremuri se mânca foarte mult pește, erau peste 150 de sortimente de pește, iar unele dintre ele erau consumate exclusiv de oamenii bogați din societate, în timp ce astăzi, în zilele noastre peștele se consumă mai rar. Nici mirodeniile de atunci nu se mai găsesc toate în zilele noastre, dar ne adaptăm nevoilor contemporane…”, a explicat Marta Pozsonyi de la Asociația Slow Food Turda, care se ocupă de asemenea proiecte de 10 ani.
Intitulat „Bucătăria romană”, proiectul își propune să prezinte elevilor din Bistrița o incursiune captivantă în lumea antichității prin intermediul gustului, promovând totodată patrimoniul local, regional și național din punct de vedere gastronomic și cultural, dar ilustrând și diferențele sau asemănările existente între bucătăria antică și cea contemporană.
