În Pasul Tihuța, înconjurați de peisaje care-ți taie răsuflarea, soții Rânziș produc „super-căpșuni”. Îndrăznim să îi numim așa, pentru că rezistă cu stoicism până la prima zăpadă. Părinții acestei culturi de căpșuni care se hrănesc cu aerul curat al muntelui au lăsat totul baltă în Spania și s-au întors acasă, pentru a face bani cu ce au învățat printre străini.
Relaxați, cu un pahar mare de apă de la munte îndulcită cu sirop de casă, așa îi găsim pe soții Rânziș. Să nu mai punem la socoteală faptul că trăiesc într-un adevărat colț de rai și anume în Pasul Tihuța, la cota 1.200.
Tot acolo, în aer curat de munte, a luat naștere și o cultură de căpșuni, care se întinde pe 2,5 hectare. Totul a început în 2013, când s-au întors acasă, în Pasul Tihuța, după 9 ani de agricultură printre spanioli.
Au venit acasă să pună în practică ce au învățat acolo și să investească agoniseala adunată cu trudă în deceniul petrecut printre castraveții și roșiile spaniolilor. Au pariat pe căpșuni, pentru că s-au gândit c-o să le placă aerul de munte, îngrășământul natural și apa mai mult decât suficientă.
„După 9 ani de muncit în Spania, în agricultură, la roșii și castraveți am învățat ceva tehnici de acolo și am venit să facem ceva la noi, pe terenul de la bunici. Stătea necultivat, plin de bălării și am venit cu ceva ce poate fi cultivat și în zona de munte: căpșunii”, povestește Grigore Rânziș.
Pariul a fost unul câștigător, astfel că Grigore și Dana Rânziș au continuat să investească în zmeură, mure, coacăze și chiar trandafiri și gălbenele. Toate acestea ajung pe mesele bistrițenilor în special vara. Un soi de căpșuni și un soi de zmeură reușesc însă să încânte papilele gustative ale bistrițenilor până toamna târziu.
„Super-căpșunii” rodesc până la prima zăpadă. Astfel, după ce termină cu căpșunii clasici, prin iulie, încep simfonia căpșunii longevivi, care rodesc în mai multe cicluri.
„Se termină un ciclu și începe altul și îi prinde zăpada cu flori și căpșuni. Zmeura la fel. Începem în iunie și până la sfârșitul lunii iulie culegem căpșuni clasici, care rodesc o singură dată. Iar celălalt soi îl culegem până ninge, cam până în noiembrie”, explică producătorul, care nu doar că se ocupă de tot procesul de producție, ci el vinde și în piață fructele.
Cultivați lângă casa bunicilor
Cultura de căpșuni este cocoțată în Pasul Tihuța, tocmai lângă casa bunicilor, care le-a rămas moștenire celor doi tineri. Anual, cei doi produc în jur de 10 tone de căpșuni, care ajung în piețele din Bistrița și chiar Vatra Dornei.
„Căpșunilor le place în zona de munte. Clima este destul de bună pentru ei, umiditate mai multă, bate și vântul mai mult, îi ventilează. Mai sunt și riscuri, pot să înghețe sau poate să ploaie mai mult decât trebuie, dar se fac foarte gustoși”, mai spune Grigore Rânziș.
Fructele care au mici defecte sau care încep să se strice nu sunt aruncate, ci se transformă! Dana Rânziș s-a pus pe treabă și a adunat rețetele vechi de dulcețuri și siropuri ale bunicii și le-a pus în practică.
Astfel, în fosta casă a bunicilor a luat naștere și o mică unitate de producție, unde sunt realizate dulcețuri, siropuri și zacuscă. Printre produsele cu care se mândresc cei doi se numără siropul de soc și lămâie sau siropul de muguri de brad, culeși chiar de ei, din pădurile care s-au apropiat de grădina lor.
Siropurile sunt 100% naturale, acestea nu văd pic de conservant sau chimicale și pot fi cumpărate deja din două magazine din Bistrița. În ciuda faptului că nu sunt tratate chimic, siropurile, dulcețurile și zacusca rezistă fără probleme și un an, dacă sunt ținute corespunzător. Lucrurile se schimbă însă când sunt desfăcute. După desfacere, produsul poate fi consumat doar câteva zile.
[arve url=”https://youtu.be/TCS66MRCCbc” /]
