Acum 200 de ani, dealul Cocoș era acoperit de pădure. S-a ajuns la Parcul cu peri seculari grație unui obicei al sașilor din Unirea, care munceau câte patru zile pe an obligatoriu la îngrijorea și altoirea copacilor. Voluntarii Lions alături de partenerii lor – Harta Verde Romania si Asociația Ruralis – au prezentat ieri un proiect cu totul special din care Bistrița ar avea enorm de câștigat.
„Este un fond genetic extraordinar. Am descoperit aici chiar și portaltoi la un păr sălbatic cu pere care nu seamănă între ele. Am găsit vreo 28 de soiuri, din care am reușit să identificăm trei. Sunt atât de bătrâni încât nu sunt cunoscuți. Nu există bază de date în care să regăsim, să identificăm acești peri seculari…
Am început și amprentarea genetică ca să le stabilim ADN-ul pe soiuri… Sunt atât de multe lucruri care trebuie studiate la acești peri, încât nici nu-ți vine să pleci acasă…”, a mai explicat ing. Mihai Bilegan.
9 cercetători au studiat amănunțit perii seculari, anul trecut, declarându-se uluiți că perii seculari nu sunt atinși de boli – a povestit managerul de proiect, Mihai Bilegan.
Acesta a povestit că în Austria există o comunitate care câștigă foarte mult din punct de vedere turistic. Austriecii exploatează perele sau perii într-un amplu festival în care totul se învârte în jurul acestor fructe.
Parcul cu peri seculari de pe dealul Cocoș a fost prezentat ieri publicului. Proiectul a primit o finanțare nerambursabilă de la Primăria Bistrița, pentru „Conservarea biodiversității în livada tradițională extensivă cu peri seculari de pe Dealul Cocoș”
Unul dintre partenerii implicați în acest proiect, biologul Ciprian Samoilă – de la Harta Verde Romania – a explicat că acest ecosistem este casa multor viețuitoare. Unele mai vizibile, precum iepurele, bursucul, căprioarele, ariciul sau vulpile.
„S-au găsit chiar și urme de urs. Ursul și-a lăsat deja amprenta deja în zona pârtiei Cocoș, aflată în apropiere. Această pășune este de fapt o zonă tampon între zona naturală a ursului și zona urbană de jos. Sunt foarte multe specii de ciocănitori aici. Cea mai necunoscută și rară ciocănitoare este capîntortura, din genul Jynx”, a mai povestit biologul Ciprian Samoilă.
Nu seamănă cu o ciocănitoare normală, imită foarte bine scoarța copacului, motiv pentru care este și foarte greu de zărit. Are capacitatea, precum bufnițele, să-și rotească până în spate capul.
Ce surprize ne mai așteaptă în Parcul cu Peri Seculari
În parcul cu peri seculari trăiesc zeci de specii de nevertebrate și sute de specii de plante, a subliniat Ciprian Samoilă.
Dealul este brăzdat de izvoare, iar în zonele umede ale livezii s-au instalat și specii acvatice importante.
Un prim rezultat al acestui proiect presupune și realizarea unui studiu științific de inventariere și cartografiere. Astfel se va cunoaște locul exact al fiecărui păr, măr, nuc, dar și locul habitatelor .
Se estimează că parcul cu peri seculari cuprinde cel puțin 1.000 de arbori și pomi fructiferi. Doar un sfert dintre ei au fost inventariați anul trecut.
De ce ar avea Bistrița enorm de câștigat dintr-un asemenea spațiu
Parcul cu peri seculari ar putea fi admirt și de bistrițeni. Mai mult, au explicat voluntarii Lion Club Bistrița, aici se vor putea desfășura o serie de activități educative, în viitoarele parteneriate cu școlile din oraș. În plus, va exista și un ghid al parcului cu peri seculari cu care bistrițenii să-l exploreze.
Când se va finaliza proiectul, va exista și o prezentare științifică la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
Implicat în proiect este și Cristian Țetcu, președintele Asociației Ruralis. Acesta a vorbit despre câteva trasee tematice pe care asociația își propune să le amenajeze pentru a pune în valoare parcul cu peri seculari.
Cristian Țetcu s-a referit și la aria naturală urbană care se întinde pe suprafață de aproape 300 de hectare:
Proiectul propus de voluntarii Lions, Harta Verde România și Asociația Ruralis urmărește să stopeze pierderea biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice din livada de pe Dealul Cocoș.
Grupurile țintă ale proiectului sunt reprezentate de membri și voluntari ai Asociației Clubul Lions Bistrița (CLB) și partenerii Asociația Harta Verde România (HVR) și Asociația RURALIS – Grup de Acțiune Locală (GAL) pentru Dezvoltare Durabilă în Microregiunea Bistrița-Șieu-Someș.
Vor avea de câștigat și elevii, studenții și personalul didactic din domeniile biologie, ecologie, geografie sau horticultură. Dar în aceeași măsură, se vor putea bucura de parcul cu peri seculari și bistrițenii conștienți de importanța naturii.
Obiectivul general al proiectului este conservarea diversității ecosistemice, specifice și genetice din livada extensivă tradițională cu pomi fructiferi bătrâni de pe dealul Cocoș.
Clubul Lions Bistrița, în parteneriat cu Asociația Harta Verde România și Asociația RURALIS, va derula aici activități cheie de educație și cercetare științifică cu privire la inventarierea, cartografierea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor specifice din livada tradițională. Se vor realiza două trasee tematice. Un prim traseu va traversa parcul cu peri seculari. Cel de-al doilea traseu va conecta arborii seculari din centrul orașului cu livada de peri seculari.
Rezultatele așteptate ale proiectului sunt:
- un studiu științific de inventariere, cartografiere și evaluare a stării de conservare a ecosistemului de pajiște cu peri seculari și a speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate în livada tradițională;
- un studiu agropedologic al livezii tradiționale;
- un curs practic de altoire de vară;
- două trasee tematice cu arbori seculari reprezentativi din municipiul Bistrița;
- un festival al perilor seculari;
- un ghid al livezii tradiționale extensive de pe Dealul Cocoș;
- o comunicare științifică la Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice a Secției de Științele Naturii a Muzeului Județean Bistrița-Năsăud;
- promovarea și conștientizarea biodiversității locale prin implicarea directă a unui număr cât mai mare de participanți în proiect
Grupul tinta….on daca e ingradit si nu ma aflu pe lista grupui tinta pot sa mi iau adio sa ma plimb pe acolo….urmatoarea etapa e titlul de proprietate si ajung si astia ca aia din nasaud …granicerestii….cu sute de proprietati!!!
Exact… bine punctat . Tare ma tem io ca sub ” masca cercetarii foarte stiintifice ” al acestor ” cercetatori, administratori si voluntari ” de fapt se urmareste ca ” tinta „… tuica de cazan care se face la recoltarea frunctelor din aceasta zona , care va fi ” imprejmuita ” cu gard de sarma si unde nu vor avea acces decat exclusiv MEMBRII ACESTORA ,cu acolitii sitemului. Deci, cu alte cuvinte se vor face stapani pe domeniul public al statului , bistritenii neavand decat sa dea ” taxa ” daca vor sa intre in zona la ” iarba verde ” … sau poate ca nu vor avea voie si acces acolo DELOC !
CHIAR NE CREDETI NISTE PROSTI ??? !