Greu de crezut, dar într-un cartier al orașului – oamenii au ajuns să se pună în genunchi la propriu, pentru câțiva litri de apă în plus. Sunt scene absurde și parcă din altă lume. Oamenii așteaptă în fiecare dimineață cisternele cu apă din Bistrița. Uneori ele întârzie, pentru că au de udat florile din intersecțiile orașului. „Uneori ajung pe la 11. Alteori în jur de 13. Alteori și mai târziu, pentru că intră în pauză de masă… Iar noi nu avem apă de băut și de spălat. Ne spălăm și câte doi într-o apă…!”, ne-au povestit oamenii din zonă.

Locuitorii din Slătinița au ajuns la capătul răbdării. La doar 10 kilometri de oraș, plătind impozite de la 1800 la 3000 de lei, ca și cum ar locui în Bistrița – oamenii nu apă nici măcar de spălat.

Ieri seară, localnicii s-au adunat în fața Căminului Cultural din Slătinița, invitând și presa la o discuție.

Nicolae Olar face liste în fiecare dimineață și trece metodic pe ele numele celor care au nevoie de apă. „Acum două săptămâni am fost la domnul Ioan Șandru, de la Aquabis. Ne-a promis că se va rezolva. Ne-au spus că au intrat banii și că vor face în curând licitație ca să găsească o firmă de construcții.

S-au apucat de canalizare, s-a săpat pentru tuburile de canalizare, dar nu au pus și conductele și țevile de apă. Au făcut o mare prostie. Că acuma trebuie să spargă totul din nou. În toamnă ne-a promis că se apucă de lucru… Ne-a explicat că sunt bani alocați de la Uniunea Europeană”, a povestit Nicolae Olar pentru Bistrițeanul.ro.

Nicolae Olar și-a asumat rolul de reprezentant sătesc. Este pensionar, a locuit în Spania 14 ani, a învățat acolo foarte multe, iar acum este decis să facă ceva pentru comunitatea sa.

Între altele, face listele pentru cisternele cu apă care sosesc aici în fiecare zi. „Nu ne ajung 4-5 mașini pe zi. Ca să împăcăm pe toată lumea, împărțim câte 3000 de litri la fiecare familie. Am consumat cam 300.000 de litri doar luna asta. Și încă nu e încheiată…

Am cerut ajutor și de la Primăria Bistrița. Ne-au trimis patru mașini de la ISU Bistrița… Am mers prin sat și le-am pus oamenilor apa în bidoane… Mai am vreo 12 comenzi pentru miercuri, joi și vineri. Dar nu știu dacă om reuși să le facem… În weekend nu lucrează nimeni. Luni e cel mai greu. Iar săptămâna viitoare s-a anunțat o secetă și mai mare… Nu biruim nicicum… Avem aproape 150 de familii în situația asta. Ne sună și cei din partea de jos a satului, dinspre Unirea…

Problema este că Primăria Bistrița are doar două mașini. În fiecare dimineață, mașinile astea ies să ude florile și spațiul verde din oraș…”, explică Nicolae Olar.

Pe partea dreaptă a satului, mai sunt izvoare și locuințe care au fântâni. Însă pe partea stângă a satului, apa lipsește cu desăvârșire.

„Costurile sunt acoperite parțial de Primărie. Noi plătim doar transportul. Altfel, o cisternă de la Aquabis ne-ar costa vreo 4 milioane. Am pe tabel familii care au cumpărat câte 12 metri cubi pe lună”, a mai spus Nicolae Olar.

Oamenii au mai povestit ieri seară că zilele trecute, o femeie s-a pus efectiv în genunchi pentru câțiva litri de apă în plus. Până la urmă, la rugămințile celor din jur, a primit cât a vrut. O altă mămică a recunoscut că a venit din Spania, la insistențele autorităților. Iar acum îi pare rău. I se pare că își condamnă copiii să trăiască mai prost decât a trăit ea în copilărie.

Să-și ude plantele din grădină – este un vis pentru locuitorii din Slătinița. Oamenii recunosc că s-au uscat toate. Nu le rămâne decât să spere la vremuri mai bune, în care să existe apă suficientă și pentru plante…

Dan Olar, un tânăr care lucrează în Bistrița, își amintește că primarul Ioan Turc a venit în campania electorală și a mâncat în casa lui. „Ne-a promis atunci că în fiecare an se va ocupa de câte un kilometru din șoseaua neasfaltată. Jumătate de Slătinița are asfalt, dar jumătate nu.

Când trec mașinile pe pietrișul ăla se ridică praful de câțiva metri. Trebuie să ne închidem ferestrele, că altfel intră tot în casă…!

La câteva luni după campanie, când l-am sunat, s-a supărat că de ce-l deranjez…?! Păi tu, ca edil nu ai voie să te superi! Ești ales acolo de noi toți, trebuie să ne ajuți!

Au început lucrările la canalizare, dar le-au făcut pe toate în bătaie de joc. S-au certat cu oamenii, le-au stricat grădinile și gardurile… Au spart trotuarul și l-au lăsat de izbeliște…!

Am ajuns la capătul răbdării. Din anii 90 ni se tot promite apă și asfalt. Toți primarii, de la Moldovan, la Crețu și Turc, toți au promis că ne bagă apă. Toți au mințit!”, a mai spus Dan Olar.