Într-un peisaj de basm, în mijlocul naturii, sub soarele tomnatic de octombrie, zeci de bistrițeni și-au petrecut după-amiaza de ieri la Festivalul Perelor. Un altfel de festival, fără țopăieli, fără muzică de spart timpane – cu lăzi de fructe și copii zburdând liberi pe dealuri…
Acum 200 de ani, dealul Cocoș era acoperit de pădure. Era o tradiție pentru sașii din Unirea să muncească în fiecare an, câte patru zile, la îngrijirea și altoirea copacilor de pe Cocoș. Așa s-a ajuns la Parcul cu Peri Seculari, îngrijit acum de Clubul Lions Bistrița, alături de partenerii Harta Verde Romania si Asociația Ruralis.
Voluntarii celor trei ONG-uri au organizat ieri prima ediție (sperăm că nu și ultima) a unui inedit Festival al Perelor.
Zeci de bistrițeni au fost curioși să vadă cum arată Parcul cu Peri Seculari și să se bucure, pentru câteva ore, de natură.
Managerul de proiect, ing. Mihai Bilegan a fost cel care a inaugurat evenimentul. A trecut în revistă câteva dintre bogățiile naturale moștenite de la sașii din zonă – pe care generațiile viitoare merită să le conștientizeze și să le conserve.
Biologul Ciprian Samoilă – de la Harta Verde Romania – a explicat că acest ecosistem este casa multor viețuitoare. Unele mai vizibile, precum iepurele, bursucul, căprioarele, ariciul sau vulpile. Altele mai de temut – precum ursul, care a fost zărit recent în zona pârtiei Cocoș.
Sunt foarte multe specii de ciocănitori în Parcul cu Peri Seculari. Cea mai necunoscută și rară ciocănitoare este capîntortura, din genul Jynx – a reamintit biologul Ciprian Samoilă.
Nu seamănă cu o ciocănitoare normală, imită foarte bine scoarța copacului, motiv pentru care este și foarte greu de zărit. Are capacitatea, precum bufnițele, să-și rotească până în spate capul.
În parcul cu peri seculari trăiesc zeci de specii de nevertebrate și sute de specii de plante. Dealul este brăzdat de izvoare, iar în zonele umede ale livezii s-au instalat și specii acvatice importante.
Se estimează că parcul cu peri seculari cuprinde cel puțin 1.000 de arbori și pomi fructiferi. Doar un sfert dintre ei au fost inventariați anul trecut.
Cristian Țetcu, președintele Asociației Ruralis a vorbit și despre cele două trasee turistice care vor fi propuse spre amenajare. Un prim traseu va traversa parcul cu peri seculari, pornind de la lacul MHC, pe o distanță de 14 kilometri.
Cel de-al doilea traseu va conecta arborii seculari din centrul orașului cu livada de peri seculari de pe Cocoș. Acesta ar putea fi amenajat din Pădurea Codrișor, traversând pădurea Ghinzii și a Jelnei, până la Parcul cu Peri Seculari.
La Festivalul Perelor au participat și dr. biolog Dorel Ruști, dar și șeful Stațiunii de Cercetare Pomicole – dr. ing. Ioan Zagrai.
Bun…copacii sasilor v a induplecat ca e ceva tuica….PE CAND O INITIATIVA SA STRANGETI BANI SI SA ZUGRAVITI TOATE CASELE SASILOR DIN GHINDA? macar sa dati jos azbocimentul ca e cancerigen si locuri in spitale pentru alti bolnavi nu avem….deCATt PASARELE!!!
Dar,mai putin mintea,ca nu prea…..
Domnule Bilegan si colegii Continuati,nu va luati dupa postacii de serviciu!