Un porc de aproape 150 de kilograme a fost tăiat azi, de Ignat, la Muzeul Judeţean, acolo unde, timp de trei zile aveţi ocazia să retrăiţi Crăciunul ca pe vremuri: bistriţenii care au trecut azi pe la Muzeu au avut parte de pomana porcului, dar şi de poveşti despre vremurile de demult.
„Sarmale, grătare, cârnaţi, tocăniţă… se poate face tot ce vrei din carnea de porc…! Un porc din ăsta pe vremuri trebuia să ajungă un an de zile…! Se mânca numai de sărbători carne… De Crăciun, de Anul Nou… Dar şi atunci se mânca raţional, drămuit, aşa… O combinau bunicii noştri cu fasole, cu mămăligă sau cartofi… prima dată aveam voie să mâncăm şoriciul şi untura de pe burtă… Am învăţat de la bunicul meu, din Ardan… Am învăţat de necaz, când n-o mai avut cine să mă ajute…”, ne-a explicat sfătos Sandu Vlasa, în vârstă de 58 de ani.
Mânuind cu pricepere cuţitul, Sandu Vlasa a tranşat porcul în această dimineaţă, la Muzeul Judeţean, unde a început deja Crăciun în Bistriţa-Năsăud. Tot el l-a porţionat şi l-a împărţit corespunzător pentru maeştrii bucătari sosiţi acolo special ca să-şi delecteze oaspeţii cu savuroase preparate: între primii care au încins cărbunii pentru bunătăţi au fost Honoria Raţiu, de la Taverna Dogarilor, dar şi chef Nina Rus.
Nu există limite atunci când vine vorba despre imaginaţia credinţelor şi tradiţiilor noastre populare referitoare la tăierea porcului: în unele zone ale ţării se crede că orice copil care face pişu în pat se poate vindeca de această „slăbiciune” mâncând o bucăţică din coada porcului tăiat de Ignat.
[arve url=”https://www.youtube.com/embed/rrS-YSc72BI” /]
Bătrânii satelor sunt convinşi, de asemenea, că untura obţinută din tăierea unui porc negru este foarte bună pentru sănătatea oilor. O bucată din untura de porc negru era dusă la biserică de Bobotează, pentru a fi sfinţită şi pentru a se unge cu ea, mai târziu, toţi cei care aveau dureri de picioare sau cei care sufereau de junghiuri.
Sângele porcului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, era folosit pentru a-i afuma pe copiii care se speriau sau aveau guturai.
Pentru copiii care erau deochiaţi, gospodinele aveau un alt remediu: îi afumau cu părul porcului sacrificat de Ignat.
Gospodarii mai credeau că pot cunoaşte dacă în viitor nevestele lor vor naşte fete sau băieţi, după cum se arată o bucată de carne aşezată în osânză.
Dacă în inima porcului se găseşte mult sânge închegat este semn clar că stăpânul porcului va avea noroc de mulţi bani.
Splina porcului este şi ea cea care dezvăluie durata şi felul iernii: dacă splina este groasă în capăt, e semn că vom avea o iarnă grea, cu multă zăpadă, însă, dacă este subţire, arată că va fi iarnă săracă în omăt, iar anul nou nu va fi deloc îmbelşugat.
Crăciun în Bistriţa-Năsăud este organizat de Consiliul Județean, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Asociația Produs în Bistrița-Năsăud și Centrul Județean pentru Cultură.
