Surprize de proporții au ieșit la iveală în aceste zile, în interiorul Bisericii Evanghelice din Bistrița: „Este o șansă unică pentru arheologia bistrițeană… Este prima cercetare arheologică sistematică și serioasă care se desfășoară în locuri în care până acum nu s-au mai făcut cercetări”, a explicat pentru Bistrițeanul.ro Radu Zăgreanu, arheolog la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.
De câteva luni de zile, Biserica Evanghelică este închisă publicului din Bistrița: aici se desfășoară ample lucrări de restaurare care au fost posibile în urma unei autorizații din partea Comisiei Naționale a Ministerului Culturii. Înaintea lucrărilor de amenajare, însă, a fost necesară și inițierea unor săpături preventive.
„Am deschis deocamdată trei secțiuni, vor urma și altele, în ideea de a surprinde zone în care nu s-a săpat în biserică până acum. Scopul principal ar fi să descoperim diferite faze de construcție a bisericii. Știm că de-a lungul timpului s-a intervenit aici de mai multe ori: au fost momente în care părți ale bisericii au fost reconstituite, altele au fost lărgite… De aceea am ales câteva puncte cheie în care să săpăm, pentru a stabili, pe cât posibil, evoluții cronologice ale construcției Bisericii…”, a explicat Radu Zăgreanu.
Surpriza arheologilor a fost să constate – după doar 7 zile de săpături – că sub lespezile de piatră care au constituit practic pardoseala Bisericii Evanghelice, s-au descoperit mai multe oseminte ale unor schelete umane deranjate, în poziții neobișnuite, ca și cum cineva le-ar fi aruncat de-a valma, unele peste altele.
„Foarte puține dintre oseminte au fost descoperite în poziție normală – in situ, cum folosim noi în arheologie, majoritatea sunt deranjate și în poziție secundară”, a admis Radu Zăgreanu.
Între surprize se numără faptul că, până acum, a fost descoperit un singur schelet întreg: deasupra acestuia – dar și dedesubtul său – se aflau alte oseminte disparate, aparținând altor oameni:
Interesant este faptul că istoria veche a Bistriței consemnează în 1639 o decizie a consilierilor de la acea vreme care amintesc de un cimitir vechi în zona centrală a cetății, dar și necesitatea unor demersuri pentru ca mormintele din zonă să nu mai fie pângărite.
Arheologii vor avea o muncă dificilă, în continuare, urmând ca ei să interpreteze descoperirile din Biserica Evanghelică, pentru a afla în ce măsură consilierii de atunci au ajuns la un consens: „Deocamdată tot găsim gropi în care osemintele au fost pur și simplu puse…”, a mai precizat arheologul de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
S-au descoperit, de asemenea, și câteva obiecte de bronz, cuie ruginite cu care erau închise sicriele sau chiar decorațiuni care împodobeau un sicriu de secol 17. Alte 120 de mărgele sau pandantive au fost descoperite sub lespezile Bisericii, alături de obiecte decorative din ceramică. Toate acestea vor fi analizate și restaurate de specialiștii Muzeului Județean din Bistrița.
Până acum s-a săpat o secțiune în zona centrală a Bisericii Evanghelice, despre care nu se știa nimic și nici nu mai fusese cercetată până în prezent. Și pe părțile laterale au fost inițiate săpături: în partea stângă au ieșit la lumină câteva elemente din zidurile sacristiei vechi despre care se știe că era situată pe latura nordică. La un moment dat sacristia a fost reamenajată și lărgită, și tot atunci a fost adăugat și corul poligonal – spațiul în care acum se află altarul.
Pe latura dreaptă sunt șanse să fi găsit secvențe de ziduri care pot fi legate de fazele timpurii ale construcției bisericii.
„Deocamdată, din materialul arheologic descoperit până acum nu putem să facem o datare cronologică bine documentată – asta sigur se va întâmpla abia după ce vom prelucra materialul…”
Cercetarea preventivă este derulată de o echipă de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud. „Este o șansă unică pentru arheologia bistrițeană, pentru istoria orașului și a bisericii. Până acum în interior s-a săpat foarte puțin… Sunt mari șanse să apară în continuare și alte surprize…”, a subliniat Radu Zăgreanu.
Istoria Bisericii Evanghelice consemnează și existența unor capele sau altare care au aparținut unor familii înstărite din cetatea Bistriței – Capela Sfintei Dorotheea sau Capela Sfântului Mihail, din care cercetătorii speră să descopere măcar câteva urme.
Proiectul intitulat „Restaurarea Bisericii Evanghelice CA Bistrița în vederea introducerii sale în circuitul turistic internațional” este coordonat de proiectant general SC Utilitas – Centru de Cercetare Proiectare în domeniul Patrimoniului Construit Cluj. Constructori sunt IASICO Iași și MIS Grup SRL Ilva Mică.
Pentru lucrările de restaurare la acest monument s-a acordat Autorizația de construcție cu nr. 1225/24.10.2017, termenul de execuție fiind de 36 luni. Lucrările au început în 5 octombrie 2018 și trebuie să se încheie în 4 octombrie 2021.
