Aseară, o femeie de 76 de ani a rămas izolată în apartamentul închiriat de la Primăria Bistrița, după ce tavanul casei vechi de pe strada Nicolae Titulescu s-a prăbușit în fața ușii sale. Întreaga clădire reprezintă un pericol atât pentru chiriași și proprietari, cât și pentru cei care trec pe strada Nicolae Titulescu. Aceasta a fost afectată de un incendiu în 2019, urmat de mai multe prăbușiri, iar singura măsură luată de Primăria Bistrița a fost restricționarea accesului și câteva schele care abia susțin etajul 1 și gangul care duce la curtea interioară.
O femeie de 76 de ani care locuiește pe strada Nicolae Titulescu, la nr. 18, în zona zero a orașului, a trăit spaima vieții sale aseară. Plafonul care desparte parterul de primul etaj s-a prăbușit chiar în fața ușii sale, molozul și cărămizile blocându-i accesul în locuință.
Din fericire, femeia nu a fost rănită, însă a avut nevoie de ajutor pentru a degaja zona din fața ușii sale de bucățile de tavan căzute.
„Pompierii au intervenit în municipiul Bistrița, strada Nicolae Titulescu pentru degajarea unor elemente căzute din tavanul unei casei”, a declarat pentru Bistrițeanul.ro, Cristina Răcilă, purtătorul de cuvânt al ISU Bistrița-Năsăud.
Femeia locuiește, alături de soțul său care are handicap grav și se deplasează doar cu ajutorul unui cadru, în chirie într-un spațiu care aparține Primăriei Bistrița. Aceasta este în chirie acolo încă din anii `80.
Casa de la nr. 18, la un pas de prăbușire, de ani buni!
În clădirea de la nr. 18 de pe strada Titulescu locuiesc în jur de 20 de persoane. Sunt 4-5 chiriași și 7 proprietari. Printre proprietari se numără și Primăria Bistrița, care a închiriat locuințele deținute altor persoane și familii.
Clădirea este într-o stare avansată de degradare și riscă să se prăbușească la orice ploaie sau vânt mai puternic. Se pare că în mai multe locuri sunt căzute țigle și cărămidă pe plafonul de la ultimul etaj, pe care-l presează. Această presiune, combinată cu apa care s-a infiltrat în pereți ar fi dus la incidentul de aseară.
Este afectată și clădirea de la nr. 16, unde cad bucăți de tencuială, cărămizi și țigle de la nr. 18, dar și trotuarul de pe strada Titulescu, unde nu de puține ori au căzut bucăți de tencuială, cărămizi și țigle, riscând să-i rănească pe trecători.
Casa, afectată de un incendiu urmat de o prăbușire, în 2019
Accesul la primul etaj al clădirii este restricționat de ani buni. Mai exact din 2019, când parte din primul etaj a fost cuprins de un incendiu. Ulterior a urmat și o prăbușire, Primăria Bistrița luând hotărârea să restricționeze accesul la primul etaj. S-au montat atunci și câteva schele care să susțină pereții primului etaj, dar și gangul de acces spre curtea interioară.
Mai multe despre incendiul din 2019 puteți citi mai jos:
FOTO – O casă din centrul istoric a fost cuprinsă de flăcări noaptea trecută
De atunci, proprietarii, unii dintre ei nemaiavând acces la locuințe, au făcut numeroase sesizări la Primăria Bistrița, pentru a putea interveni și a repara clădirea.
Răspunsurile parcă sunt trase la indigo: vom interveni. Ultimul răspuns semnat de viceprimarul Sorin Hangan și primit chiar de nepoata femeii de 76 de ani în campania electorală spune că clădirea este cu „risc seismic”.
„Urmare a cererii dumneavoastră nr. 48119/2024 înregistrată la Primăria municipiului Bistrița, vă comunicăm următoarele:
Având în vedere că o parte a imobilului situat în municipiul Bistrița, strada Nicolae titulescu, nr. 18, s-a prăbușit, s-a demarat o procedură de expertizare tehnică a întregului imobil, iar conform expertizei, imobilul este încadrat în clasa de risc seismic RSI, cu risc ridicat de prăbușire totală sau parțial la acțiunea cutremurului, și nu mai prezintă siguranță în exploatare, motiv pentru care necesită ample măsuri de consolidare a structurii de rezistență și numeroase reparații.
La această dată, imobilul este în curs de înscriere în evidențele de carte funciară, ulterior se va întocmi un proiect de reparații și un deviz de lucrări, iar costul reparațiilor se va împărți proporțional tuturor proprietarilor din imobil”, se arată în răspunsul primit de bistrițeancă și semnat de viceprimarul Sorin Hangan.
Ei bine, clădirea respectivă nu are nevoie de un cutremur să se prăbușească pe proprietari și chiriași, ci doar de o ploaie sau un vânt mai puternic. Potrivit vecinilor femeii, chiar weekendul trecut, după o ploaie mai serioasă s-a prăbușit și o lemnărie din curtea clădirii.
Oamenii care dețin spații acolo vor să repare clădirea, însă nicio firmă nu se leagă la cap, mai ales că proprietară este și Primăria Bistrița, iar lucrările ar trebui să fie făcute la comun.
Statul roman cel mai incapabil si nepasator la toate, cel mai prost si lenes proprietar care distruge intreaga avutie chiar si nationala prin angajatii sai fara nici o orientare si bunavointa .
RUSINE !
Reabilitarea clădirilor din centrul istoric al orasului Bistrita a devenit o prioritate absolută după ce problema a fost neglijată de mai toate administratiile post-decembriste care s-au perindat la conducerea primăriei. Cea mai mare degradare a clădirilor istorice a avut loc in timpul celor trei mandate ale administratiei „Cretu” care a cheltuit in prostie banul public pe tot felul de aberatii fără nici o utilitate urbanistică (vezi pârtia de schi „Cocos”). Neglijarea reabilitării cladirilor istorice, a dus la degradarea lor continuă astfel încât unele dintre ele au inceput să se prăbusească. Este si cazul casei de pe strada Nicolae Titulescu , Nr 18 care s-a prăbusit in anul 2020:
(Vezi: https://www.bistriteanul.ro/foto-video-s-au-auzit-doua-bubuituri-si-apoi-casa-s-a-daramat-9-persoane-afectate/)
Spre deosebire de Bistrita, reabilitarea clădirilor istorice a fost o preocupare permanentă a administratiilor locale in multe localitati din tară. Astfel, centul istoric din orase precum Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Timisoara, Alba-Iulia si altele, arată superb si reprezintă o adevărată emblemă identitară a acestora.
Solutii pentru reabilitarea clădirilor istorice există. Astfel, Legea nr. 153/2011 contine prevederi privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor. De asemenea Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, vine in completarea legii 153/2011, cu noi prevederi care reglementează renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Conform legii administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.