„O viață nouă, ca un pui congelat, de care voi trage până or să-mi înghete mâinile…” Poezie, dans, vaporoase decoruri, jocuri de lumini, proză, tulburătoare muzică interpretată live, de Beethoven Crisis, în ritmul versurilor semnate de Dan Coman – un spectacol multisenzorial. Un miracol care ne dezvăluie universul Ofeliei. Așa cum nu bănuiam că ar putea să pulseze…
Ofelia . Afterlife, spectacolul concert creat de Antoaneta Cojocaru pe textul lui Dan Coman, s-a jucat ieri seară, cu sala plină la Palatul Culturii.
A fost cu adevărat un prilej de bucurie, uimitoare descoperiri pentru cei care au savurat până la os, până la plăsele, fiecare emoție…
Un one woman-show care deviază fragilitatea Ofeliei, transformând rolul ei secundar din varianta clasică a lui „Hamlet” – într-o voce puternică, sensibilă și răscolitoare.
Un spectacol care ne-a vorbit despre acceptare și înțelegeri profunde, într-o lume atât de cinică și sterilă, condusă de dorința de putere, de control sau de nevoia de a-ți face dreptate… Rămâne, în urma Ofeliei întrebarea: Unde mai este loc pentru iubire?
„Am fost mereu cu gândul lângă cei pe care i-am iubit și de care am crezut că știu să am grijă… Pentru că să ierți doar pe jumătate și doar din când în când, e ca și cum nu ai ierta deloc…”, șoptește la un moment dat Ofelia interpretată răscolitor de Antoaneta Cojocaru.
OFELIA . Afterlife înseamnă – dincolo de interpretarea sensibilă și frustă a actriței Antoaneta Cojocaru – și muzica originală a trupei Beethoven Crisis (Maria Bucur, Andrei Mancaș, Răzvan Balașov, Vlad Ploeșteanu). În spectacol a participat și Diana Dancu.
Decorul este semnat de Vladimir Turturică, costumele sunt realizate de Iolanda Mutu Jr., iar coregrafia aparține Ioanei Marchidan.
Spectacolul este completat de proiecțiile create de Dorel Mihăilă și lighting design-ul imaginat de Alin Popa.
Împreună, toate aceste elemente compun un spectacol multisenzorial, care îmbină realismul cu suprarealismul. Totul pentru a aduce o perspectivă profundă atât asupra condiției feminine și a complexității ei emoționale, cât și a condiției omului care nu seamănă cu învingătorii, dar care se afla cu discreție la temelia lor.
Foto @ Palatul Culturii Bistrita