Studenți veniți din 7 țări și de pe mai multe continente se află zilele acestea la Bistrița, unde învață și experimentează tehnici de cusut și brodat, dar și de restaurare a cojoacelor vechi, dintr-o colecție a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud.
Confortabili, pe perne uriașe, manevrând cu atenție acul și ața. Așa i-am găsit pe cei 7 studenți voluntari veniți la Bistrița din tot atâtea țări, de pe mai multe continente. Aceștia au venit la Bistrița să afle cum lucrau cojocarii români și sași acum un secol.
Este vorba despre o tabără inedită, pusă în scenă de Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în colaborare cu Asociația Culturală Patrimoniu pentru Viitor și asociația European Heritage Volunteers, cu participarea a doi experți în conservare și restaurare de la muzeul Astra din Sibiu.
În cadrul acestei tabere, volunarii învață tehnici de recondiționare a cojoacelor din piele. Le sunt puse la dispoziție cojoace și sumane din colecția Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, cel mai vechi fiind din 1890. Colecția de iarnă a muzeului cuprinde 151 de piese.
Cei 7 studenți prezenți la Bistrița în perioada 19 iulie – 1 august provin din Anglia, Italia, Spania, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii, Mexic sau Honduras și au mai luat parte si pana acum la astfel de proiecte, însă mai toți se află pentru prima dată în România.
Studenții voluntari vor învăța diverse tehnici de cusut și brodat, dar și de curățare și conservare a pieselor. Aceștia vor avea ocazia să folosească uneltele asemănătoare cu cele folosite în trecut de cojocari, dar și să vopsească natural lâna, după procedee de acum câteva decenii. Voluntarii vor avea ocazia să observe tehnici de cusut și brodat inclusiv la măicuțele de la mănăstirea din Piatra Fântânele.
„E deosebit să vezi cât de bine sunt conservate costumele populare și câte lucruri se știu despre ele și cât de bine sunt păstrate. Este greu să găsești așa ceva la noi (n.r. Statele Unite ale Americii). Poți să observi diversitatea din hainele de aici, se poate observa dacă ceva era românesc sau avea influențe săsești sau ungurești. E ceva special”, a precizat Lindsay, venită tocmai din SUA pentru a recondiționa cojoace românești, la Bistrița.
Amber este din Marea Britanie și are ocazia pentru prima dată să lucreze cu textile, după ce anul trecut a participat la alte trei proiecte similare, în Germania, prin intermediul aceleiași asociații. Acolo, însă, a avut ocazia să participa la restaurarea unor clădiri.
Tabăra de la Bistrița ajută enorm și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, întrucât piesele restaurate în cadrul acestui eveniment se vor păstra în această stare și nu se vor mai degrada.