Merită să vizitați în aceste ultime zile de vacanță – expoziția de pictură și obiect concepută de Eugen Alupopanu la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi. „Am folosit tot felul de materiale perisabile. Pâine, gloanțe, fotografii abandonate…”
„Subjective Objects” se intitulează cea mai recentă expoziție inaugurată de artistul Eugen Alupopanu. Iar Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi s-a dovedit casa perfectă pentru creațiile artistului din ultimii doi – trei ani.
„Este o expoziție presărată de ironii și glume cu trimitere la istoria artei, a muzicii sau a cinematografiei. Am folosit diverse materiale perisabile: pâine, hârtie, gloanțe, monede sau fotografii abandonate pe care am intervenit în diverse feluri… Cam aceasta a fost direcția artistică pe care am parcurs-o în ultimii doi, trei ani”, ne-a mărturisit Eugen Alupopanu.
Cei mai vigilenți dintre vizitatori vor descoperi cu satisfacție că a fost recuperat inclusiv Rembrandt-ul rătăcit anul trecut în cartierul Ștefan cel Mare din Bistrița…!
Rostul de dimineață: Rembrandt – pierdut și abandonat, lângă un tomberon de gunoi din Bistrița…?!?
Curatorii expoziției sunt Maxim Dumitraș și Maria Bilașevschi.
Aceasta din urmă remarca, între altele că asemenea exerciţii de subiectivitate artistică au șanse să exprime o realitate prea adesea obiectivizată.
La un prim nivel al interpretării afective – ceea ce vezi se formează, asemenea instalaţiilor-picturi, aleatoriu. Din forme şi materiale banalizate prin folosirea utilitară sau conceptuală – monede, medalii, părţi de animale, pâine, vederi, talismane… Poveşti captive înrămate în ele însele – explica Maria Bilașevschi.
Tonul dramatic sau ludic cu care recuperăm simplitatea…
Dar de îndată ce îti laşi privirea să se aşeze asupra lucrurilor – depăşind acumularea aproape barocă – începi să vezi intimitatea şi familiaritatea “lucrurilor”. Între opulenţă şi strălucire estompată, recuzita artistului dictează tonul dramatic sau ludic cu care vrei să recuperezi simplitatea. De unde şi al doilea nivel al înţelegerii, rezultat din suprapunerea imaginii tradiţionale asupra obiectului…
Plante alipite pe un ștergar trăiesc moartea din natura moartă. Indiciile clare şi brutale cu privire la vanitate şi ramificaţiile acesteia amintesc de un interes mai vechi al artistului. În care declinul ţine doar de elasticitatea fiinţei umane de a interpreta moralitatea – a mai precizat Maria Bilașevschi
„Fără a trivializa imaginile secătuite de sens prin excesiva folosire, icoane sau bonuri, Eugen Alupopanu desparte adevărul în două file distincte. Cel al memoriei colective, uitucă şi ipocrită totodată, ce topeşte şi omogenizează, evaluând în arginţi credinţa… Și, evident, cel personal – care dezleagă, adesea prin asamblare, sensurile…”
„Eugen Alupopanu înscrie rigidizarea uman-afectivă prin închiderea în cuvinte, peisaje şi chipuri. Fără dorinţa de a imortaliza, ci de a ne face pe noi, să privim invers traseul, în toată dezordinea, spre propriile rădăcini…”, consideră Maria Bilașevschi.
Foto @ Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud