Câteva piese excepționale de tezaur din Bistrița-Năsăud vor fi expuse din 30 septembrie la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid. Expoziția este patronată de MS Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și președintele Klaus Iohannis. Se marchează astfel 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.
Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” este coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei. Ea reuneşte 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România.
Va fi inaugurată în 30 septembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid și marchează 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.
„Este de departe cea mai mare expoziție organizată de România în afara țării. Printre minunile care au plecat la Madrid se află și piese de patrimoniu aflate în îngrijirea Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud”, subliniază custodele Peșterii Tăușoare, Crin Triandafil Theodorescu.
Este vorba de două piese scitice, două celtice și două romane.
- Oglindă de bronz cu mâner central – Mărișelu
- Teacă de pumnal de bronz cu decor ajurat – Budești-Fânațe
- Centură ornamentală din bronz, mormânt celtic feminin – Fântânele
- Brățară celtică de bronz – Fântânele
- Cană de lut ars cu inscripția PRISCI DVPL – Ilișua
- Stilus de bronz – Ilișua.
„Să nu credeți că toate muzeele au avut ce pune în poștalionul de Madrid. Din cele peste 1000 de muzee din țară, doar 39 s-au încadrat în standardele de valoare istorică, materială și artistică impuse de Ministerul Culturii în vederea selecției.
Printre aceste muzee, al nostru, al bistrițenilor-năsăudenilor.
În spatele acestei excelențe, dragii mei conjudețeni, se află colectivul admirabil de la Complexul Muzeal”, a mai remarcat Crin Triandafil Theodorescu.
„…muzeografi, custozi, restauratori-conservatori, arheologi… Cei mai mulți dintre ei anonimi, recuperând, conservând și valorificând pentru generațiile următoare tezaure inestimabile, definitorii, ale identității noastre de neam.
Cu nasul în soluții caustice, plouați pe șantiere, crescându-și dioptriile la ochi în depozite și-n săli de expoziții. acești oameni admirabili, trecuți de multe ori pe nedrept la categoria „și alții”, țin pe umerii lor o punte care leagă trecutul acestui popor de viitorul lui.
N-o să-i vedeți vreodată pe la ceremonii, cu mâna pe suflet și cu ochii la tricolor, premiați sau medaliați. Și totuși, oamenii ăștia țin istoria acestei țări în mâini, în cel mai propriu mod al expresiei!
Îi prețuiesc din toată inima și sunt onorat să fac parte din acest corp de elită al culturii bistrițeano-năsăudene”, a mai punctat custodele peșterii.
Felicitări muzeului și angajaților lui! O mare recunoaștere internațională pentru comunitatea noastră!
referitor,
expoziția Tezaurul arheologic din Romania. Rădăcini dacice și romane. Organizată la Madrid
la secțiunea marile migrații este expusă o colecție de obiecte găsită, în anul 1837, la Pietroasa, sat aflat pe atunci în județul Saac -unitate administrativă a principatului Valahia;
un obiect din colecție, clasificat în patrimoniul cultural național mobil cu denumirea vas-pateră este descris ca: „o farfurie de formă concavă cu decor în registre concentrice, având o friză cu 16 personaje mitologice, …iar în mijloc o statuetă înfățișând o zeitate feminină (CYBELE?) stând pe un tron rotund”.
savanții vremii, care au studiat decorul farfuriei după desene făcute de pictori, au asimilat personajele mitologice cu zeități din Walhalla-germanică, au socotit că farfuria este un vas-pateră de cult păgân și l-au atribuit „crudului rege al vizigoților Athanaric care, sub amenințarea morții, obliga creștinii să adore zeitățile germanicilor”.
[a se vedea monografia lui Alexandru Odobescu (scrisă în limba franceză): „Le tresor de Petrossa. Etude sur l,orfevrerie antique”. Editura Rothschild, Paris 1890]
considerații tehnologice
fiind inginer tehnolog am făcut releveul farfuriei; în decorul de pe peretele ei interior (lucrat în basorelief) am recunoscut emblema orașului creștin Bizanț (înaugurat de Constantin cel Mare în anul 330 e.n.): zeița hazardului Tyhe (cu atributul său principal foarfecele), stând cu piciorul sprijinit pe prora unei corăbii cu pânze;
cum alături de alte atribute ale zeităților din mitologie (făclii, torțe, o liră, un arc, cornuri ale abundenței, toiege curbe, etc.) în decor mai apar și simboluri cu semnificație creștină (arbori, viță de vie, un pește, brâuri torsadate, corbi, un rodiu, etc.), am asimilat decorul vasului-pateră cu o criptogramă (diplomă) în care evenimentele istorice reale sunt ilustrate prin legende din mitologie;
cercetat în această cheie, am descoperit un inedit document enciclopedic în care sunt consemnate cunoștințe legate de: sistemul planetar heliocentric, anul astronomic, întocmirea calendarului solar și a computului, etc.), precum și clauze ale unui tratat special de alianță dintre sciții nord-dunăreni și Imperiul Roman (tratat care prevede o alianță militară, relații comerciale, diplomatice, creștinarea sciților, etc.);
cum în decorul vasului-pateră este trasată harta regiunii de la Dunărea de Jos, în care un teritoriu nord-dunărean este figurat ca provincie a Imperiului Roman, în prezentul context european am propus studierea/cercetarea acestui inedit document; (dar, cum experții școlii oficiale române de istorie-arheologie nu se pronunță), profit de expoziția organizată la MUSEO ARQUEOLOGICO NACIONAL DE ESPANIA din Madrid pentru a atrage atenția istoricilor și arheologilor europeni.
(motto: românu are o vorbă: am zis – nu am dat cu paru)
gh frâncu telefon 0740517181
D-l Francu, am mai schimbat cateva cuvinte pe internet in urma cu multi ani. Sunt convins ca cercetarea dvs este riguros analizata si ca ati tras concluziile corecte. Pacat ca arheologii si istoricii romani sunt in general obtuzi la orice abatere de la naratiunea curenta. Ar trebui sa scrieti un studiu mai amplu si bine ilustrat ca sa va sustineti teoria. Va doresc mult succes!