Zeci de covoare anatoliene, covoare de rugăciune utilizate în lumea arabă, ibrice de cafea, pocaluri și chiar un condur cu ciucure, ca-n filme, sau un costum specific lumii arabe – pot fi admirate începând de astăzi, la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.

Expoziția intitulată Din lumea lui Aladin a fost inaugurată astăzi. Ea cuprinde zeci de exponate de excepție aparținând colecționarului Florian Coșoiu.

„Am expus la Arhive doar o parte din colecția mea. Toate exponatele sunt unicat, nu sunt realizate prin turnare, ca să existe două la fel. 

Sunt două pocaluri speciale, realizate dintr-o singură ciocănitură, dar și un covor de rugăciune cu o țesătură specială.

Am expus și un pocal dar și această tipsie, de la începutul secolului XIX, cumpărată de la o licitație din Elveția. Am dat pe ea 4900 de franci elvețieni. Fără să fie introdus în licitație. L-am convins să mi-l vândă înainte de licitație.

Este o muncă extraordinară, în cupru și argint, un mod de ciocănire impresionant cu ferecătură de argint. Au sculptat mici șanțuri în care au fost introduse inserții de metal, motive florale. Mai există o tipsie la care țin foarte mult – realizată din 4 kilograme de argint… este o lucrătură tipică lumii arabe. Nimeni altcineva nu mai lucrează atât de minuțios…”, a explicat Florian Coșoiu, pentru Bistrițeanul.ro.

Florian Coșoiu a adus la expoziție inclusiv ibricul minuscul în care își prepară cafeaua la nisip.

Foarte rar se găsesc obiecte de artă arabă înainte de 1700. În general acestea sunt datate între 1750 – 1950. „Aș fi vrut ca toată sala să fie acoperită de covoare anatoliene, din zona Turciei și din Pakistan sau Irak. „Vorbim de o investiție imensă. Acesta este rolul colecționarului, practic: să simtă când vânzătorul are nevoie de bani și să-i ofere prețul care îi convine lui, nu neapărat celui care vinde…

Am acasă peste 100 de covoare, aici am adus doar câteva zeci. În medie, unul costă cam 200 de euro. După expoziție, trebuie să duc covoarele la o firmă speicalizată în asemenea lucruri de finețe. Costurile de curățare destul de mari. Pentru că și procedeul de curățare este unul special. Altfel, interferează culorile între ele sau se îmbâcsesc. Se folosesc și soluții speciale pentru curățarea lor.

Inclusiv măsuțele pe care este aranjată tipsia cu ibric sau narghilea face parte din ansamblu și sunt sculptate în modele speciale”, a mai explicat Florian Coșoiu.

Specialiștii de la Arhivele Bistrița-Năsăud au completat expoziția cu foarte valoroase documente din colecția Iulian Marțian, care ilustrează scrisul turcesc cu litere arabe.

„Contribuția știintei arabe la dezvoltarea științei în general a fost enormă. Arabii au fost transmițătorii, și în multe cazuri chiar salvatorii, științei grecești pe care au continuat-o și au dezvoltat-o timp de peste 5 secole.

În orașul Toledo, grupul așa numiților traducători toledani au făcut cunoscute pentru prima dată lumii occidentale scrierile lui Euclide, Ptolemeu, Hipocrate, traduse din arabă în latină.

Doar unui singur traducător – Gherardo da Cremona (sec. XII) – i se datorează versiunile în latină a peste 87 de tratate de medicină, astronomie, fizică, matematică și filozofie.

Universitatea din Cordoba, în secolul al X-lea (perioada califatului) a constituit cel mai strălucit centru al lumii intelectuale din întreaga lume a timpului. Iar Califul al-Hakam II (961-976) a achiziționat pentru biblioteca sa peste 100.000 de opere și manuscrise. A trimis agenți care să le achiziționeze până în îndepărtata Bukhara…”, argumenta Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.