Marius a fost lovit din plin de un autoturism și lăsat să agonizeze pe șosea. Lângă el, cel mai bun prieten- FRAM, un labrador de cinci ani. A luat rapid căciula lui Marius și cu ea în gură a convins oamenii să-l urmeze, la locul accidentului. Labradorul își caută stăpânul și astăzi, fugind de acasă sub macaraua pe care lucra omul său sau la cimitir…
Acum cinci ani, în familia lui Marius și a Georgetei intra Fram, un labrador frumos și plin de energie. A devenit cel mai bun prieten al lui Marius, în brațele căruia dormea de mic și pe care, când a crescut, îl urma oriunde.
„Mergea cu Marius și la muncă, oriunde mergea. Erau nedespărțiți. A avut grijă de el de când a fost mic și a devenit astfel cel mai bun prieten al lui„, ne-a povestit Georgeta G., văduvă astăzi după ce soțul său a fost lovit mortal de un șofer, în timp ce se întorcea la lucru, peste program, să dea o mână de ajutor la descărcat.
Fram a fost alături de Marius și în seara blestemată de 17 octombrie 2020. Câinele mergea alături de bicicleta pe care se afla Marius, când, la câțiva metri de casă, un șofer ce rula cu viteză a lovit biciclistul, din plin, aruncându-l câțiva metri. Era noapte și ploua, iar șoferul și-a văzut liniștit de drum.
Fram s-a învârtit cât s-a învârtit în jurul stăpânului său și, dacă a văzut că nu răspunde, i-a luat căciula și a fugit în barul din apropiere, direct la barmaniță.
„Femeia l-a văzut pe Fram intrând în bar, cu căciula în gură, și apoi a urmărit câinele. Când l-a văzut pe bărbatul meu pe jos, într-o baltă de sânge, a oprit rapid prima mașină și au sunat la 112. Fram îi dădea târcoale lui Marius și nu lăsa pe nimeni să se apropie de el. După ce am ajuns eu acolo, a fost nevoie să-i pun lesa și să-l trag în casă, pentru ca oamenii să se poată ocupa de Marius. De două ori a urcat în ambulanță. Chiar spuneau oamenii că așa ceva nu au mai văzut decât în filme”, ne-a mai povestit Georgeta.
În ziua următoare, FRAM a fugit din curte, și s-a întors… cu căciula lui Marius.
„Nu știu unde a găsit-o, că eu adunasem hainele de la locul accidentului. Dar în ziua următoare a venit și a adus căciula lui Marius, pe care o purtase în seara accidentului. De atunci, FRAM plânge, deseori îl vedem cu lacrimi la ochi”, a mai spus văduva lui Marius.
Nu au garduri la casă, așa că Fram fugea, în fiecare zi la firma unde lucra Marius și se ascundea sub macaraua pe care lucra stăpânul lui. Au încercat să îl țină în țarc, dar cum scapă, Fram fuge ba la macara, ba la mormântul stăpânului, pe care îl caută mereu, neobosit, din noaptea în care a fost ucis de inconștiența unui șofer care n-ar fi trebuit să se urce beat la volan.
„Îmi venea tot negru și cu ulei pe el, cum se băga sub macara. Așa că i-am făcut un țarc. Numai că l-am găsit cu capul prins în gardul țarcului. Că a lărgit fiarele ca să iasă, de abia i-am mai scos capul de acolo. Așa că acum îl țin în camera centralei. Că dacă nu, fuge la firmă și tot îmi vine înapoi cu ulei. Și mă și tem, că nu se știe feri de mașini, și să nu mi-l lovească”, povestește gâtuită de lacrimi Georgeta.
Când l-a dus o dată la cimitir, Fram s-a apucat să sape și să se strecoare printre coroanele ce acopereau mormântul stăpânului – prietenului său, să-l caute parcă, să-l aducă acasă…
Fram e un câine prietenos, dar și noi, când am vrut să-l vedem, odată ce a fost ușa deschisă, a luat-o la goană spre fabrica unde lucra Marius, pe care îl caută necontenit, de câteva luni, din noaptea aceea blestemată.
[arve url=”https://youtu.be/zMjfy8m7tBQ” loop=”no” muted=”no” /]
Georgeta și Marius aveau 30 de ani de căsătorie când s-a întâmplat nenorocirea.
„Ne știam de tineri. A fost prima mea iubire și unica. Aveam 16 ani și el 19. A mers în armată, s-a întors și ne-am căsătorit. Am avut 30 de ani de căsătorie. Avem trei copii, am fost plecați împreună în străinătate, să ne facem un rost. Ne-am întors acasă pentru că amândoi am fost singuri la părinți. Tatăl meu a murit de cancer acum câțiva ani, iar tatăl lui Marius a murit în februarie 2020. Amândoi ne ocupam de mamele noastre, care sunt la pat. Mama lui Marius e de mai bine de 7 ani la pat și nu poate face nimic. Mama mea, e de 5 ani de zile la pat, se poate doar ridica în șezut. Acum am rămas eu cu toate astea…
Vreau să se facă dreptate și cel vinovat să plătească. Nu pentru bani, pentru că banii nu ni-l pot aduce pe Marius înapoi, dar vreau să realizeze ce a făcut, și să simtă consecințele faptelor sale: băut, să conduci cu viteză, să lovești un om și să-l lași să moară, fără măcar să te oprești la locul faptei. Câinele nostru, FRAM, a fost mai om decât cel care l-a lovit. Poate, dacă s-ar fi oprit, soțul meu ar mai fi trăit…”, ne-a spus Georgeta printre lacrimi.
Despre strigătul după dreptate al văduvei din Ilva Mică puteți reciti AICI:
DUREROS: O văduvă cere dreptate și pedeapsă mai aspră pentru șoferul beat ce i-a omorât soțul
