Ca în fiecare an, când se împlinesc 50 de zile de la Sfintele Paşti, se sărbătoresc Rusaliile, una dintre cele mai vechi sărbători creştine. E cunoscută drept Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh: este ziua în care, ascultând cuvintele Sfântului Apostol Petru, aproape 3.000 de oameni s-au convertit pe loc la creştinism.
Este cea mai veche sărbătoare creştină alături de Sfintele Paşti, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli. În primele secole creştine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare – a Pogorârii Duhului Sfânt şi a Înălţării lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbatori au început să fie celebrate separat.
Ziua în care Biserica ia fiinţă
Apostolii mărturisesc că Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, ar fi coborât asupra lor în această zi şi i-ar fi umplut de daruri: apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.
Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să transmită învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi erau cunoscuţi drept simpli ucenici evrei, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Apoi, apostolii au început să străbată lumea în lung şi-n lat, săvârşind minuni, convertindu-i pe păgâni la creştinism şi aducându-i la credinţă– de la oameni simpli la împăraţi.
Este şi sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, Sfântul Apostol Petru a vorbit unei mulţimi imense şi aproape 3.000 de „suflete” s-au convertit, ascultându-l, la creştinism – ei fiind cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
De sute de ani în Bistriţa-Năsăud, de Rusalii se păstrează încă un străvechi obicei: înstruţatul boului – la Figa, dar şi la Căianu Mic.
Boul este împodobit cu o cunună de flori în formă de cruce, sătenii îşi îmbracă „cele mai faine țoale” şi pornesc dintr-un capăt al satului până la casa celui mai bun gospodar. În același timp, tinerii poartă măști şi trebuie să cutreiere pe străzi și în curțile oamenilor căutând fetele care nu sunt încă măritate.
Tot la Figa, după slujba religioasă de Rusalii, preotul însoţit de un grup de credincioși pornesc în procesiune prin sat. Se opresc mai întâi în centru, lângă o fântână pentru a sfinți apa printr-o slujbă special numită şi Aghiasma mică. Cu această apă sfinţită se stropesc grădinile, livezile şi gospodăriile, pentru ca localnicii să fie feriţit de furia naturii.
De Rusalii se sfinţesc şi ogoarele, la Figa…
De Rusalii, în tradiţia bisericească se spune că apa sfinţită şi rugăciunile preoţilor apără culturile de vremea grea, iar gheaţa şi insectele se îndepărtează de holde.
Sătenii împodobesc praporii cu minunate cununi din grâu încolțit – împletite de tinerele fecioare din sat special pentru duminica de Rusalii.
În trecut, preotul folosea pentru miri, la nunți, chiar aceste coroane din spice de grâu sfințite de Rusalii: ele erau aşezate pe creștetul mirilor până când au apărut actualele coroniţe din metal care se folosesc astăzi.
Cununile de Rusalii, la Şieuţ…
Un spectaculos obicei care se practică în Şieuţ, de Rusalii, a fost imortalizat într-un excelent film documentar realizat de Centrul Judeţean pentru Cultură şi regizat şi montat de Cristian Vrăzmaş, Smaranda Mureşan (etnolog, îndrumător proiect) şi specialişti din cadrul Serviciului Cultură Tradiţională ai CJC.
[arve url=”https://www.youtube.com/embed/VNnJQ7i_-bk” /]
În tradiţia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe fantastice, malefice, asemănătoare ielelor, care umblă prin văzduh şi provoacă mult rău oamenilor.
Bătrânii superstiţioşi ai satelor erau convinşi că nu ai voie să mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec. Se mai credea că nu ai voie nici să te urci în arbori sau în locuri înalte, dar nici să călătoreşti departe de casă.
Nimeni nu îndrăznea să se certe în duminica de Rusalii, de spaima Ielelor care ar fi putut răpi sufletele duşmănoase. Vreme de 9 săptămâni din duminica de Rusalii, babele nu mai îndrăzneau să culeagă ierburi de leac şi descântece…
Frunzele de tei sau de nuc, binecuvântate de Rusalii
În ziua de Rusalii, creştinii merg la biserică cu frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor de foc din vechime şi semne ale coborârii Sfântului Duh.
Acestea sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor după Sfânta Liturghie. Prezenţa acestor frunze la sărbătoarea Rusaliilor simbolizează şi chipul darurilor Duhului Sfânt – daruri nenumărate, diverse şi totuşi unitare şi unificatoare.
De Rusalii, Căluşarii îi vindecă pe cei cu minţile rătăcite
O altă tradiţie specifică Rusaliilor este şi „Dansul Căluşarilor”, ca un remediu pentru starea sufletească a celor care au văzut, au fost vrăjiţi sau se tem de iele. Căluşarii merg la casele sătenilor care au probleme de sănătate sau cred că ielele le-au „pocit” minţile.
La brâu se poartă tot felul de talismane care îi protejează pe oameni de pagubă sau de necazuri „nefireşti”. Cel mai puternic talisman este realizat din frunze de pelin, boabe de usturoi şi tămâie şi se păstrează într-o punguţă roşie, care se poartă la brâu.
