„…înainte să ajung în spital, aveam o părere proastă despre medici, despre asistenții medicali și despre condițiile din spital. Mereu criticam. Însă, întreg personalul și condițiile din spital mi-au demonstrat că am false prejudecăți. Am întâlnit asistente medicale extrem de amabile și pline de disponibilitate fără să le bagi ceva în buzunar, cum trăim noi cu impresia că totul se rezolvă când pui ceva în buzunar, dar și infirmierele la fel”, ne scrie pe adresa redacției Vasile Boiciuc din Ilva Mică. Vedeți toată povestea sa în Spitalul Județean din Bistrița și ce miracol a făcut dr. Mihaela Albu pentru el:
„Nu vreau să fiu lung în cele ce urmează, știu, multă lume nu are răbdare să citească tot, însă nu-mi ajung cuvintele pentru a-mi putea exprima recunoștința în primul rând față de o persoană specială, iar mai apoi, față de o echipă întreagă și un sistem întreg!
În multe locuri din Biblie ni se spune că Domnul Iisus Hristos a făcut și alte minuni care nu sunt scrise în Cartea aceasta, care dacă s-ar fi scris, lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile ce s-ar fi scris.
Ei bine, eu îmi doresc să fiu scurt, dar conștiința nu mă lasă și orice efort aș depune nu pot cuprinde întreaga mea recunoștință pentru doamna doctor MIHAELA ALBU de la Spitalul Județean de Urgență «Bistrița» într-un text. E ca în Biblie. Nu pot cuprinde întreaga mea recunoștință oricât aș scrie.
Numele meu este Vasile Boiciuc. Sunt un om simplu din comuna Ilva Mică. Povestea mea începe în 3 martie când, în urma unui incident, mi-am pierdut degetul. În acel incident degetul mare de la mâna dreaptă mi-a fost tăiat efectiv.
Am ajuns la Spitalul Județean de Urgență «Bistrița» în jurul orei 12:00. Sincer, vă mărturisesc că nu credeam vreodată că o să mai am deget. Nu mă gândeam la durere, deși era groaznică, mă gândeam doar la cum o să fiu eu fără un deget la mâna dreaptă, acesta era gândul care mă cuprindea în acele momente.
Ajuns la spital, am început să fiu evaluat și tot auzeam că va veni doamna doctor Mihaela și mă va opera. Mă gândeam atunci, oare ce să-mi facă? Vine să mă opereze să nu am așa mare cicatricea în urma pierderii degetului?
A venit doamna doctor și la ora 15:00 am intrat în operație până la ora 22:30. Oameni buni, până la ora 22:30! Vă puteți imagina așa ceva??? Să lucrezi șapte ore și jumătate fără pauză! Cine lucrează atâta fără pauză? Toți, la locurile noastre de muncă mai facem o pauză, ba să mâncăm, ba să ne astâmpărăm setea, ba să ședem un minut. Dar acest OM SPECIAL nu a luat nici o secundă de pauză! Și atunci nu merită un imens MULȚUMESC DIN INIMĂ? Merită toate cuvintele «mulțumesc» din întreaga lume care s-ar putea rosti și care s-ar putea scrie! Chiar mai mult decât atât.
Nu numai pentru că a stat atât în operație merită, ci și pentru faptul că pe toată perioada cât am stat internat, trei săptămâni, nu a trecut o zi să nu mă viziteze. Zilnic venea la mine în vizită să vadă cum mă simt și să-mi schimbe pansamentul.
Astăzi, slavă Domnului, sunt acasă, cu familia, cu degetul la loc, mă simt foarte bine și urmează să încep recuperarea.
Pentru tot efortul depus, pentru toată omenia de care ați dat dovadă și pentru grija permanentă pe care ați avut-o față de mine, mă înclin cu deosebit respect și cu NEMĂSURATĂ RECUNOȘTINȚĂ înaintea dumneavoastră, doamna doctor MIHAELA ALBU!
Și, pe lângă dumneavoastră doamna doctor, mai am un gând imens de recunoștință. Ca orice român, priceput la toate, de la politică la fotbal ș.a.m.d., înainte să ajung în spital, aveam o părere proastă despre medici, despre asistenții medicali și despre condițiile din spital. Mereu criticam. Însă, întreg personalul și condițiile din spital mi-au demonstrat că am false prejudecăți. Am întâlnit asistente medicale extrem de amabile și pline de disponibilitate fără să le bagi ceva în buzunar, cum trăim noi cu impresia că totul se rezolvă când pui ceva în buzunar, dar și infirmierele la fel.
Iar în ce privește condițiile din spital, nu m-am gândit niciodată că voi trăi să văd astfel de condiții într-un spital din România. Excepționale! Mă înclin cu respect și înaintea asistentelor, infirmierelor și tuturor celor din conducere care s-au zbătut să avem astfel de condiții!
Cu astfel de medici, de asistenți, de infirmiere devotați și cu astfel de condiții, nu ai cum să nu te vindeci în spitalul din Bistrița!
Recunoștință multă, doamna doctor, și respect pentru întreg personalul și conducerii spitalului!”
Un umil pacient,
Vasile Boiciuc din Ilva Mică
28 aprilie 2020
