Din 2018, Dina Simion lucrează la Centrul de Informare Turistică din Dumitra. În 2010, pe fonduri europene, aici a fost implementat un proiect prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Roșua. În cadrul acestui proiect s-a înființat și ansamblul Flori Dumitrene, pe care Dina Simion îl coordonează.
Invitată în emisiunea Oameni din Bistrița-Năsăud, Dina Simion a mărturisit că tot ce face – face din pasiune și din drag pentru tradițiile și obiceiurile județului.
Tot din pasiune, Dina Simion se ocupă de ansamblul Flori Dumitrene care cuprinde 12 femei. Tot aici activează și zeci de copii în grupa de dansatori, coordonați de coregraful Ioan Simionca.
„Am avut o evoluție foarte frumoasă, în decursul acestor ani. Am vrut să evidențiem și să aducem în actualitate activitățile din Dumitra, dar și comunitatea de aici. Mi-am dorit să promovez și mai mult comuna. Pentru că era un spațiu mai mare, am expus acolo colecția mea de obiecte populare. Sunt cusături, lucruri donate de la femeile din Dumitra și Telciu sau cumpărate din Târgul de la Năsăud…”, a povestit Dina Simion.
În Dumitra încă se merge la biserică în costum tradițional. În special copiii, bătrânii sau femeile, a subliniat Dina Simion.
O amintire frumoasă, despre costumul popular: „Pe vremea noastră, când eram fete, mamele noastre ne coseau costumele populare. Mergeam la joc. Într-un an, mama mi-a terminat costumul în apropiere de Paști. Dar eu n-am mai vrut să-l port. Nu mai știu de ce. Dar știu că m-a bătut cu coada măturii. Cred că de atunci, de la bătaia cu mătura mi se trage pasiunea pentru costum popular”, a povestit râzând Dina Simion.
Ea a povestit și despre copilăria ei, amintindu-și cum o punea mama ei să coase. Își așeza caietul de compuneri pe sub pânzătură, și scria. Și acum Dina Simion cochetează cu poezia, fiind foarte pasionată de scris.
„Se făcea joc, de Paști și de Crăciun. În prima zi se mergea la biserică, iar în a doua zi tinerii mergeau la joc, la Căminul cultural.
Mergeam de pe la 14 ani. Era o onoare să ne invite băieți mai mari la joc. Eram făloase când se întâmpla asta. Toți feciorii erau în costum popular și clop cu păun. Noi, fetele mai mici ne strecuram cumva ca să intrăm la joc și să fim luate în vizor…
Dar la ora 8 trebuia să fim acasă. Odată am uitat, am întârziat câteva minute, și a venit mama cu lămpașul după mine. Era trimisă de tata și eu o chemam pe mătușa Otilia că mă temeam mai mult de tata. Nu m-au bătut niciodată, dar din respect pentru ei mă temeam și nu îndrăzneam să ies din cuvântul lor…
Iar când mergeam la joc, trebuia să vină băiatul să te ceară de la părinți. Și trebuia să te aducă și acasă. Era rânduiala satului… Noi la Dumitra încercăm să menținem și acum rânduiala asta”, a explicat Dina Simion.
