Prima măsură luată de guvernarea PNL a fost anularea suprataxelor PSD. Supraimpozitarea românilor care munceau două sau patru ore, dar plăteau taxe ca pentru opt ore, a fost eliminată printr-o inițiativă legislativă a deputatului PNL de Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău. Supraimpozitarea i-a afectat grav tocmai pe românii cu venituri mici.
„Într-un stat normal, nu poţi să munceşti două ore şi să plăteşti taxe pentru opt. PNL s-a împotrivit încă de la început acestor măsuri, care nu numai că nu au adus beneficii românilor, ci i-au făcut să-și piardă încrederea în statul român”, a declarat Robert Sighiartău când și-a susținut inițiativa legislativă de eliminare a supraimpozitării contractelor part-time.
Suprataxele anulate de PNL fuseseră introduse de guvernele lui Dragnea în 2017 și 2018, într-o perioadă de creștere economică și transformate de PSD în veritabile mașinării de extorcat bani de la români și de la industriile căzute în dizgrația socialiștilor.
PSD i-a taxat pe români pentru veniturile pe care nu le realizau
Supraimpozitarea românilor care aveau contracte cu timp parțial de lucru a fost decisă de PSD în iulie 2017. Dincolo de faptul că îi prezuma pe toți vinovați de evaziune, supraimpozitarea i-a afectat cel mai mult tocmai pe românii cu venituri mici, pe care PSD pretinde că îi reprezintă.
Pentru contractele de două sau de patru ore, angajatorii au fost obligați să plătească impozite ca pentru opt ore. Suprataxarea PSD a produs aberații: un contract de muncă de două ore la salariul minim producea venituri de 500 lei și taxe de 665 lei.
Cei cu venituri mici trebuiau să aducă bani de acasă pentru a plăti birurile PSD
Situația a fost agravată în 2018 de „revoluția fiscală” a PSD. Guvernul Dăncilă a pus pe umerii angajaților sarcina plătirii dărilor. Mulți dintre cei care lucrau 2-3 ore pe zi au descoperit că trebuie chiar să aducă bani de acasă pentru a-și îndeplini obligațiile fiscale ce fuseseră gândite de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu și de premierul Tudose, care o precedase pe Dăncilă. Mare parte din personalul auxiliar din școli și grădinițe avea, de exemplu, venituri mai mici decât contribuțiile obligatorii la stat.
Într-o degringoladă totală, PSD a încercat să corecteze această aberație printr-o nouă ordonanță de urgență. Însă până și ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, avea dubii cu privire la constituționalitate: ordonanțele de urgență, spunea Toader, răspund unor situații neprevăzute, nu unora pe care tot guvernul le-a provocat. Lia Olguța Vasilescu, promotorul suprataxei pesediste, a decretat nervoasă: „în sistemul bugetar nu trebuie să avem angajați part-time.”
În cei doi ani cât a fost în vigoare supraimpozitarea PSD, peste 300.000 de angajați au renunțat la part-time: numărul lor a scăzut de la 880.000 în iulie 2017, la 575.000 în iulie 2019.
„O revenire la normalitate după mai bine de doi ani”
Această taxă abuzivă și anacronică a PSD, în contratimp evident cu dinamica și flexibilitatea crescânde ale pieței muncii, a fost anulată în decembrie 2019, în Parlament. Guvernul Orban era deja instalat, iar Lia Olguța Vasilescu le spunea batjocoritor liberalilor care votaseră pentru eliminarea taxei pe care ea o introdusese: „De la bugetul asigurărilor vă dispar 1,5 miliarde lei, pe care nu ştiu de unde o să-i acoperiţi.” Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, rezuma ulterior situația: „Am eliminat una dintre cele mai perverse taxe, supraimpozitarea contractelor part-time”. Pesediștii i-au taxat pe oameni pentru veniturile pe care nu le au, a explicat Cîțu.
Supraimpozitarea contractelor part-time a fost eliminată începând cu 1 ianuarie 2020. „O revenire la normalitate după mai bine de doi ani”, a constatat atunci reputata companie de consultanță Deloitte.
PNL dezvoltă, PSD taxează
Dincolo de înlăturarea unei nedreptăți flagrante, eliminarea de către PNL a supraimpozitării impuse de PSD arată și viziunea diferită a liberalilor. Mentalitatea fiscală a PSD a rămas la nivelul birurilor puse, pe vremuri, de fanarioți. „Diferența pe care o facem cu politica fiscală este că noi, liberalii, înțelegem rolul taxelor”, explică Florin Cîțu. „Înțelegem că a crește o taxă și a justifica pe hârtie că poți să aduci câteva venituri la buget este ușor, dar impactul creșterii taxelor este mult mai mare pentru toți românii și în toată economia. Și de aceea nu este o strategie pe care o vom urma. Este mult mai important să avem un cod fiscal simplu, cu taxe mici, puține, pe care să le plătească toată lumea”, spune ministrul Finanțelor. Este o viziune confirmată de realitate. După ce a eliminat toate suprataxele ce fuseseră impuse de PSD în 2017 și 2018, PNL a reușit din august 2020 încoace să aducă deja la buget mai multe venituri decît aducea anul trecut PSD, într-o perioadă fastă pentru economia globală și când erau în vigoare taxele PSD. De exemplu, în septembrie 2020 veniturile de la buget au fost cu 7,6 % am mari decât în septembrie 2019.
Viziunea PNL este cea a dezvoltării prin investiții publice și a sprijinirii inițiativei private, pentru că aceasta este cea care creează bunăstare. Investițiile în infrastructură cresc atât nivelul de trai, cât și competitivitatea companiilor românești și atractivitatea economică a localităților, aduc investiții private, noi afaceri, noi locuri de muncă, și, firesc, în timp, și mai multe contribuții la buget.
|
Ludovic Orban: „Nu vom majora taxe şi impozite” |
[arve url=”https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Frobert.sighiartau%2Fvideos%2F702118077081328%2F&show_text=0&width=560″ /]
(Articol electoral comandat de Partidul Național Liberal – Organizația Județeană Bistriţa-Năsăud, executat de Agenția 215 – portal Bistrițeanul.ro, CUI mandatar financiar județean 11200025)
