Alexandra și Nicu m-au impresionat până la lacrimi. Bolnavi, „mâncând” în unele zile doar medicamentele obligatorii, i-am găsit râzând. Glumesc și se iubesc și nu lasă durerea sau foamea să se vadă. Toate acestea pentru a le oferi sentimentul de familie fericită și a-și proteja fetițele.
Am ajuns în Viișoara, am parcat mașina și am început să urc până la etajul IV, la apartamentul unde locuiesc Alexandra și Nicu, împreună cu cele două fete ale lor.
Când am sosit, în ușă mă aștepta Alexandra care m-a întâmpinat cu „E greu să urci până la etajul patru, nu?” Am încercat să schițez un zâmbet, dar în sinea mea mulțumeam Cerului că stau la etajul II.
Fetele, una de 8 anișori și cea mare de 15, m-au salutat respectuos și cu dulceață în voce, iar apoi s-au retras în camera lor.
Alexandra și Nicu au început să-și depene povestea, care la fiecare cuvânt devenea tot mai tristă.
Totul a început de la un diagnostic greşit…
Acum câțiva ani buni, medicii din Bistrița i-au pus Alexandrei un diagnostic greșit și au „îndopat-o” de medicamente. Plămânii ei au început să cedeze. Minunea a fost că mama ei, care lucrează în Italia, a dus-o de urgență acolo, iar medicii s-au dat peste cap să o salveze. I-au scos plămânul stâng și au reușit să i-l salveze pe cel drept.
De atunci încoace, Alexandra trebuie să aibă grijă în fiecare secundă. Să nu obosească, să nu se îmbolnăvească, să nu depună efort, etc.
După o relație nereușită, din care a rezultat fiica cea mare, ea s-a căsătorit cu Nicu, având împreună cu acesta o mică prințesă.
Lucrurile păreau să meargă binișor în familie. Se descurcau cum puteau din salariul lui Nicu: el muncea ca și agent de pază la o firmă din Bistrița. Fetița cea mare primeşte și o pensie alimentară de la tatăl ei, însă Alexandra nu se poate angaja. Dosarul pentru pensie i-a fost respins, pe motiv că este aptă de muncă, la un program de patru ore. Doar că ea nu are pregătire într-un anumit domeniu. Iar ce i s-a recomandat să lucreze, nu poate, pentru că are doar un plămân și nu are voie să facă efort.
S-au descurcat cum au putut și s-au bucurat că la începutul lui 2016 au primit un ANL în Viișoara, și astfel chiria a scăzut considerabil. Și-au făcut un credit pentru a-și putea mobila casa și au încercat să creeze aici un cămin pentru fetițele lor.
Niciodată nu şi-au închipuit ce lovitură aveau să primească, în septembrie 2017, când Nicu a început să acuze dureri mari de cap.
Calvarul din 2018…
La Bistrița i s-a spus că e sinuzită și i-au dat tratamente peste tratamente, fără niciun folos. Apoi, fața a început să i se umfle și a fost trimis la stomatolog. Văzând că problema nu se rezolvă nici acolo, au ajuns la un ORL-ist în Târgu Mureș. În luna ianuarie 2018, Nicu a fost operat de sinuzită. În 24 ianuarie, diagosticul le-a schimbat viața pentru totdeauna. Tumoră malignă, inoperabilă din cauza localizării sub sinusuri.
A început calvarul: vizite lunare la Mureș, medicamente de sute de lei, citostatice… La un moment dat, Nicu a început să elimine printr-o nară bucăți din tumora care se rupea în urma citostaticelor. Doar că la începutul lunii august, în drum spre casă, de la Mureș, Nicu a făcut trei crize epileptice, intrând în comă. Din această cauză, tumora s-a mutat de sub sinusuri, pe creier.
Astfel, Nicu nu are voie să consume niciun produs care să îi ridice tensiunea. Nu are voie să depună efort, să se agite, să se supere etc. O pungă cu inimioare este „sertarul” cu medicamente.
De multe ori îl apucă „bâțul”, cum spun cei din familie la crize, iar Alexandra și fata cea mare fug să-l prindă pentru a nu cădea pe jos.
Fostul iubit al Alexandrei trimite din când în când bani: pensia alimentară este de 100 de euro, dar ea ajunge doar când acesta își amintește să o trimită.
De când i s-a descoperit tumora, Nicu este în concediu de boală. Din banii pe care îi primește, plătesc rata făcută la bancă pentru mobilarea apartamentului. Apoi, pun deoparte 200 de lei pentru medicamente și 100 de lei combustibilul pentru drumul lunar la Mureș. Le mai rămân aroape 800 de lei cu care să trăiască patru persoane, timp de o lună de zile. Din aceștia trebuie să își plătească chiria, cheltuielile, mâncarea, etc.
Zile în care mâncau doar slănină goală…
Au fost zile întregi când Nicu și Alexandra au mâncat slănină goală, primită de la câte cineva – doar ca să le poată oferi puțină pâine cu șuncă fetelor lor. Sau pâine cu pate și roșii, după care fetița cea mică e înnebunită.
Alexandra își duce fetele la școală, amândouă învățând la un prestigios colegiu. Stă în mașină și le așteaptă, pentru că nu-și permite să se întoarcă înapoi în Viișoara și apoi să revină după ele, la amiază. Nici nu poate urca și coborî de atâtea ori scările într-o zi. Oricum, la fiecare etaj se oprește și stă câteva minute. Pentru că nu poate înainta. Așa am înțeles de ce m-a întâmpinat cu întrebarea despre cât e de dificil să urci până la etajul patru.
Stând în mașină, de multe ori doarme, sau bea o cafea la plic, rugându-se ca micuței să îi mai rămână un colț din sandwich, sau din corn, pentru a putea mânca și ea. În unele zile, bucățica asta, restul din pachețelul micuței, este singura porţie de mâncare pentru ea. Uneori trăiește doar cu o cană de cafea. Iar Nicu, doar cu medicamentele care le ia. Și câte un colț de pâine. Alexandra are doar puțin peste 40 de kilograme, iar Nicu, care era un om masiv, a slăbit enorm.
Fata cea mare înțelege, cât de cât, situația, deși Nicu și Alexandra încearcă să o ascundă. Zilele trecute, de Moș Nicolae, când a primit câțiva bănuți, i i-a dăruit mamei sale, pentru a merge să se aranjeze, ca să se simtă frumoasă.
Cum îi putem ajuta…?
În ianuarie, Nicu va trebui să meargă iar la Mureș, pentru a vedea „ce face tumora” pe creier. RMN-ul costă 1500 de lei, bani pentru care cei doi se roagă să-i primească de undeva.
Până în ianuarie însă, mai sunt şi sărbătorile, iar Alexandra nu știe ce va pune pe masă.
Fetița cea mare visează la un set de machiaj și o trusă pentru unghii, cu lacuri colorate. O pasionează tot ce ține de make-up şi manichiură. A făcut dansuri și iubește tocurile. Nu mai poate merge la dans, pentru că părinţii nu mai au de unde să plătească şi cursurile. Prințesa cea veselă, lumina ochilor tatălui ei, își dorește de la Moș Crăciun dulciuri, mai ales Kinder Bueno și jeleuri.
Alexandra și Nicu își doresc sănătate. Îşi doresc ca Nicu să se facă bine, ca să poată lucra. Căci apoi, sunt convinşi că se vor descurca ei cumva. Nu le place să vorbească despre necazurile lor. Despre nevoile lor. Povestea familiei celor doi a ajuns la noi pentru că așa a vrut Cel de sus. Altfel, Alexandra și Nicu nu ar fi spus nimănui că adorm flămânzi, că Alexandra e așa de slabă pentru că nu are ce mânca, şi nu pentru că ar vrea să fie subțirică.
Sunt niște oameni frumoși, modești și adevărați luptători. Casa e aranjată și curată, pentru că, așa cum poate ea, Alexandra o îngrijește. Chiar dacă obosește repede.
Și-ar dori să stea la parter, ca să nu urce scările în zeci de minute, cu pauze lungi, atât Alexandra cât și Nicu, la fiecare nivel. Și-ar dori să fie bine!
I-am găsit și i-am lăsat răzând, deși în timpul discuției s-au vărsat multe lacrimi. Fetița cea mică mai venea să o întrebe pe Alexandra, una și alta, iar ea își ștergea rapid lacrimile și zâmbea larg.
Sunt puternici, dar luptă de prea multă vreme și prea singuri…
Haideți să le facem aceste sărbători frumoase, să fim mai buni și să dăm și altora.
Pe Alexandra o găsiți la numărul de telefon 0753.607.210
Donațiile, așa cum am mai anunțat, se vor strânge lângă podul Budacului, pe strada Mihai Viteazul, lângă Biserica Greco Catolică Mihail și Gabriel. O persoană va fi acolo marți, 11 decembrie, de la 15:00- 16:30 și joi, 13 decembrie, de la 15:00-16:30.
De asemenea, vă vom anunța programul de primire al coletelor și pentru joi, 20 decembrie, și vineri, 21 decembrie.
În imaginile din galerie se află și contul Alexandrei, deschis la Banca Transilvania, pentru cei care doriți să îi ajutați cu cheltuielile privind RMN-ul, medicamentele, analizele, etc.
