„Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere” se intitulează proiectul derulat de Muzeul de Istorie și Artă din Zalău. Proiectul a primit recent finanțare AFCN pentru anul 2022. Trei autori vor studia timp de o lună țăranii piețari din Năsăud, abandonul școlar din Lechința și căsătoriile din Telciu.
Antropologul Florin Dumitrescu, cunoscut om de publicitate și autor al faimoasei lucrări „Tradiții la superofertă”, va documenta timp de o lună viața țăranilor-piețari și legătura acestora cu urbanul mic și mediu. El va locui în casa unei familii de țărani-piețari din satul Liviu Rebreanu (Bistrița-Năsăud), devenit între timp cartier rural al orașului Năsăud.
Dramaturga și publicista Alexandra Felseghi, va cerceta și scrie despre fenomenul abandonului școlar, pornind de la cazul comunității din Lechința (județul Bistrița-Năsăud). Este o localitate cu o puternică tradiție viticolă și o bogată moștenire arhitecturală medievală, din arealul săsesc bistrițean (Nösnerland).
În proiect este implicată și Maria Amarinei, autoarea unui reportaj amplu despre alcoolismul rural, publicat în 2021 în Scena9. Ea își propune să scrie despre relațiile maritale ale femeilor din rural. Maria Amariei va explora deciziile și motivațiile din spatele deciziilor luate de femei măritate din mai multe generații și fete aflate în curs de căsătorire. Rezindența ei se va desfășura în comuna Telciu (județul Bistrița-Năsăud). Va fi găzduită la sediul Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale – partener în proiectul Culese din Rural. Rezidențe de documentare și scriere.
„Proiectul își propune să organizeze opt rezidențe de documentare și scriere de câte o lună. Acestea se vor desfășura în șase localități rurale din România – trei din județul Sălaj și trei din Bistrița-Năsăud”, a transmis Valer Simion Cosma, managerul de proiect.
Șase autori cooptați în proiect vor redacta un text încadrabil realismului etnografic, care să intersecteze literatura cu antropologia și reportajul.
Pentru documentarea vizuală și ilustrarea materialului final vor colabora cu doi fotografi, câte unul pentru fiecare județ.
Toate textele rezultate, împreună cu fotografiile aferente, vor fi grupate într-un volum. Acest volum își propune să ofere cititorilor o radiografie a ruralului contemporan. Atât prin diversitatea tematicilor abordate, cât și prin diferențele și particularitățile comunităților rurale gazdă.
Volumul va include și o introducere amplă, realizată de Valer Simion Cosma (istoric și antropolog) și Emanuel Modoc (critic literar). O parte din textele cuprinse în volum urmează să fie publicate în publicații culturale partenere, precum Scena9, Revista Steaua, Echinox și DOR.
Volumul va avea o dublă lansare la Zalău și Bistrița, în toamna anului viitor.
Derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale, proiectul este, practic, o versiune nouă a două programe de rezidențe de cercetare derulate în anii trecuți. Este vorba despre „Culese din Telciu. Rezidențe de cercetare și creație artistică” și „Artiști la Muzeu. Platformă de Creație și Educație prin Artă”.
În proiectul derulat anul viitor de cele două instituții a fost cooptată – ca partener și Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița.
*****
Vlad Emilian Gheorghiu, cercetător la Universitatea din Aberdeen (Scoția), va scrie despre memoria socială a oamenilor din Chieșd (județul Sălaj), localitate minieră până la începutul anilor 2000.
Jurnalista Andrada Lăutaru (Libertatea), va locui pentru o lună la o familie de pensionari din satul Dumuslău, comuna Carastelec (jud. Sălaj) unde va documenta și scrie despre îmbătrânire. În această comunitate, în vara anului 2021, locuiau permanent doar 28 de persoane, toate având peste 70 de ani.
Prozatorul Bogdan Coșa își propune să facă un experiment pornind de la cel mai recent roman al său, unanim aclamat de critici, Cât de aproape sunt ploile reci. Bogdan Coșa va petrece o lună în satul Marin, comuna Crasna (județul Sălaj). El va scrie despre cum suportă satul migrația, care e orizontul de așteptare al locuitorilor, ce cred, ce speră, ce-i doare, dar și cum se bucură.
Pentru cele trei rezidențe din Bistrița-Năsăud, inițiatorii proiectului au optat pentru Hervé Bossy – fotograf și fotojurnalist francez.
Colaboratoare a rezidențelor din județul Sălaj va fi Patricia Marina Toma.
Se știe că emanciparea femeilor a condus la scăderea natalității . Lipsa locurilor de muncă în mediul rural a condus la depopularea satelor. Din cauza lipsurilor provine abandonul scolar ,refugiul în alcool sau practicarea jocurilor de noroc. ,,A munci” a devenit un verb rar utilizat in detrimentul lui ,,a câștiga”