S-a pitit lângă roata unei mașini. Înfrigurat și speriat, pe timp de noapte, s-a retras să doarmă. Dar mașina a pornit și roata i-a trecut peste căpușor. Norocul a fost că șoferul și-a dat seama că s-a întâmplat ceva, s-a dat jos, l-a văzut, l-a luat și l-a dus de urgență la veterinar. Își revine încet, încet, dar mai e nevoie de un „drum” destul de costisitor pentru a arătat ca un motănel normal. ”Sunt convins că mă veți ajuta să mă fac bine!” a spus Cozonac, motănelul puzzle.
Viața unui motănel s-a schimbat radical, după un accident. Deși nu arată ca un animăluț normal, e iubitor și toarce mereu, iar acea groaznică noapte a dus la cel mai minunat lucru care i s-ar fi putut întâmpla: să fie înconjurat de MUUULTĂ iubire și să nu mai fie al nimănui.
Așa că s-a hotărât să vă spună povestea lui, și poate, poate, veți face și voi parte din ea.
Totul a început, așadar, într-o noapte…
„Nu am avut niciodată un nume, și nu am aparținut niciodată cuiva, însă mă descurcam pe strada asa cum puteam… până într-o zi… Mai exact într-o noapte… M-am așezat sub o mașină și încercăm sa dorm când dintr-o data am simțit o durere imensă și am auzit un pârâit. Mașina sub care stăteam a pornit și a trecut peste căpuțul meu… Pârâitul? Erau oasele mele care au cedat sub roata mașinii”, își amintește Cozonac, motănelul puzzle.
Din fericire pentru el, acel accident a însemnat doar sfârșitul unei vieți de singurătate și începutul unei noi vieți pline de iubire.
„Din fericire nu am fost lăsat acolo, oamenii care m-au călcat au căutat un veterinar, deși era aproape miezul nopții. Așa am ajuns la Cabinet Veterinar Bistrița. Când m-au văzut, au început să mă bombardeze cu injecții… Ziceau ceva de primul ajutor și se grăbeau să le facă cât mai repede. Încet intensitatea durerii scădea. Apoi au vorbit cu cei care m-au adus, care de fapt voiau să mă eutanasieze! Of, ce speriat eram! Nu voiam să se sfârșească totul aici!
Încet, încet injecțiile alea și-au făcut efectul, iar eu mă simțeam puțin mai bine…. Și, deși încă durea îngrozitor, eu „frământam” cu lăbuțele în continuu și torceam de mama focului. Cum să nu torc? Tocmai ce scăpasem de acea injecție letală! Cei de la cabinet îmi vorbeau frumos și îmi promiteau că va fi bine! Vorbeau între ei și ziceau că nu au cum să eutanasieze o pisică așa ca mine. Oare ce or fi văzut la mine? Apropo, știți de unde vine numele meu? Păi Cozonac, de la cum „frământam” eu încontinuu iar Puzzle… ei bine, Puzzle vine de la craniul meu făcut bucăți, la fel ca piesele unui puzzle care trebuie alipite în ordinea corectă”, mai povestește motănelul.
Din fericire, injecțiile, perfuziile, medicamentele și muuuuulta dragoste oferită l-au pus, încet-încet, pe picioare.
„Am stat în noaptea aceea în perfuzii, și toată noaptea am fost mângâiat și mi s-au spus cele mai frumoase cuvinte. Mi s-a spus cum că de acum nu mai sunt al nimănui, și nici nu voi mai fi vreodată singur. Și mi s-a promis că după ce voi fi bine voi avea o căsuță a mea. Ei bine, a urmat și ziua mult așteptată când 3 din cele 5 intervenții pe oasele craniului meu au fost rezolvate. Urmează să mă pun puțin pe picioare și să le facem și pe celelalte două. Am dormit muuult după anestezie. Ați văzut ce perniță și paturică am avut? Mămică mea provizorie a stat cu mine tot timpul, zi și noapte, și mereu torc de mama focului când o văd. Îmi tot zice că mă iubește și că face orice numai să mă fac bine. Am început și să pap. Înghit greu, dar cu răbdare multă, reușesc!”, povestește plin de speranță Cozonac.
Totuși, până să se facă bine, mai este un drum de străbătut. Și e costisitor. Dar cunoscând faptul că oamenii au iubire de dăruit, Cozonac, motănelul puzzle, e sigur că vă veți alătura și voi poveștii sale și îi veți arăta iubire, dăruind.
„Am nevoie de mâncărică specială, care costă enorm. De fapt, toate costă enorm… Am de trecut prin atât de multe până să mă fac bine.. Și costurile sunt mari… chiar foarte mari și am nevoie de atât de mult timp și răbdare până la final… Sunt convins că mă veți ajuta să mă fac bine. Ar fi păcat să nu ducem această călătorie până la final…”, a îndrăznit să ceară motănelul puzzle.
„Ah… Era să uit! Am aflat un secret al doctorilor de aici! Ei vorbesc despre un medicament miraculos. Îl numesc DRAGOSTE! Au zis că am nevoie de doze foarte mari pentru ceea ce am eu, dar norocul meu e că au stocuri uriașe”, a concluzionat Cozonac, motănelul puzzle.
Mai jos, un mic video cu motănelul:
[arve url=”https://www.facebook.com/pipoanimals/videos/2779118865656310″ maxwidth=”300″ aspect_ratio=”1:1.8″ loop=”no” muted=”no” /]