Miruna Bologa a urcat prima oară pe scenă în 2017, când avea 5 ani. Atunci a participat la concursul Aș dori să fiu o stea, la Palatul Culturii din Bistrița, impresionându-l pe Dorian Popa, unul dintre jurați.
Au urmat câteva lecții de pian la Centrul pentru Resurse și Referință în Autism Micul Prinț. Părinții săi au observat că muzica îi face foarte bine, așa că au continuat orele de pian la Liceul de Muzică „Tudor Jarda”.
„Copiii vor întotdeauna să crească mari și să devină adulți. Și abia după aia își dau seama că este de fapt un coșmar.
Cred că trebuie să fie foarte, foarte fain să fii copil mic. Atunci te poți juca cu orice vrei tu, mergi la grădiniță, nu ai de mers la școală, nu primești teme… Te poți juca într-una cu toate jucăriile…
De exemplu, jucăria mea preferată este un fel de pernă-pisică – albă cu picățele negre. I-am dat și un nume: Brioșică…”, ne-a mărturisit Miruna.
Miruna Bologa este elevă în clasa a IV-a la Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița, și așteaptă cu nerăbdare clasa a V-a.
„Materiile mele preferate sunt multe. Și Româna, și Geografia, și Istoriaa, și Educația Fizică. Mă descurc foarte bine și la Engleză. De anul viitor, o să încep să studiez și flaut. Va începe o nouă eră, cu noi gânduri și noi profesori. Va fi super!”, ne-a asigurat Miruna.
„Sigur că îmi amintesc de zilele în care am atins clapele unui pian pentru prima oară ! Mi s-a părut atât de diferit! Atunci mă gândeam că să înveți să cânți la pian e ca și cum înveți să îmbrățișezi pe cineva. Adică super-simplu.
Mai târziu mi-am dat seama că e totuși mai greu decât o îmbrățișare…
Când am început prima oară să cânt piese adevărate, la început nu prea îmi ieșeau bine… Dar totul ține doar de experiență. Când cânți și studiezi mult, îți iese totul până la urmă…
Cel mai mult la pian îmi plac clapele. Sunt cele mai importante. Apăsându-le, poți să cânți o mulțime de melodii frumoase. Ți-e mai mare dragul să le asculți !
Cred că melodia mea preferată este Sonatina opus 20 nr 1 partea a III-a de Frederich Kuhlau. E jucăușă și plină de viață”, ne-a explicat Miruna.
„Melinda este cea mai bună profesoară din lume. Are foarte multă răbdare, știe să predea foarte bine, are un suflet tare bun și este foarte simpatică.
„Mă ajută și în cele mai grele momente ale mele. De exemplu, când nu reușesc să cânt o gamă sau o sonatină. Sau când mă grăbesc prea tare pe o piesă – îmi spune imediat ce ar fi corect de făcut. Și apoi parcă îmi vine să studiez mai cu plăcere, ca să repar prima greșeală…
Uneori studiez studiez cam o oră și jumătate în fiecare zi. Cel mai mult mi se pare că am studiat odată două ore întregi. Dar mi-am dat seama că am cam exagerat atunci. Imediat am luat o pauză. Deși Melinda mereu ne spune în engleză There is such a thing as over-practicing, but there is no such thing as over-preparing…
Cum ar veni, să facem și pauză între studii, nu se poate să tot cânți la nesfârșit. Așa că fac pauze, îmi recreez mintea și îmi organizez toate gândurile. Uneori mai stau pe pat și mă relaxez și mă gândesc la altceva. Apoi mă apuc din nou de cântat la pian…”, ne-a explicat Miruna Bologa.
Am întrebat-o și pe profesoara Helga Melinda Deac despre Miruna. A subliniat că „este un copil deosebit. Este înzestrată cu o inteligență aparte, cu un auz muzical extrem de bun și o memorie vizuală extraordinară.
Învață foarte repede orice. Are o naturalețe in felul în care așează mâinile pe pian. Însă pe lângă aceste calități, mă uimește bucuria ei de a cânta, sinceritatea, curajul și voința cu care face și dificultăților și provocărilor.
Nu i-a fost totul ușor. În anii de studiu pianistic a reușit prin perseverență să își depășească limitele și să se dezvolte frumos și în ceea ce privește atenția, prezența scenică sau răbdarea la detalii. Toate aceste aspecte sunt atât de necesare în zecile, sutele de repetări ale pasajelor din piese. Sunt foarte mândră de parcursul ei…”, a admis prof. Helga Melinda Deac.
„Ce-o să mă fac când voi fi mare? Nu prea aș vrea să cresc mare. Dar știu și că asta nu se poate întâmpla. Cred aș vrea să fiu artistă. Poate și în pictură, pentru că îmi place și foarte foarte mult să desenez. Îmi place și să cânt, dar și să dansez…”, recunoaște Miruna.
„Am și emoții atunci când cânt pe scenă. Uneori mi-e greu să le stăpânesc…
Dar ca să-mi treacă, totuși, mă gândesc la mama și la tata. Ei sunt cele mai dragi persoane pe care le cunosc. Numai să mă gândesc la ei, și emoțiile dispar. De la ei vine multă putere.
Apoi mă gândesc și la Melinda care este o profesoară extraordinară. Și de la ea vine o parte din putere”, ne-a mai explicat Miruna.
„Părinții știu totuși și fac mult mai multe lucruri decât copiii. Copiii doar învață să trăiască o viață, cât timp părinții și oamenii mari s-au obișnuit și o trăiesc deja. Cum vor ei… Dar și ei tot felul de reguli de ascultat și de respectat…
Oricum e de 10 ori mai distractiv să fii copil.
Și noi încă nu ne dăm seama cât de frumos poate să fie să fii bătrân, să îți trăiești ultimele clipe din viață, înainte să dispari de tot… Am auzit că atunci când ești bătrân înțelegi rostul vieții…”, a concluzionat Miruna Bologa, gânditoare…
Miruna Bologa a participat la multe concursuri. Unele dintre ele s-au desfășurat online, cum a fost, de exemplu, Brownissimo, organizat la București în parteneriat cu University of West London (London College of Music).
Între performanțele sale, se numără:
- Premiul I Olimpiada Națională de Interpretare Pian martie 2023
- Premiul III la Concursul de interpretare instrumentală și arte cu participare internațională Sighetu Marmației, mai 2023
- Premiul II la Concursul național „Sigismund Toduță”, mai 2022
- Mențiune la Concursul Tineri Pianiști Târgu Mureș, mai 2022
- Premiul I Festivalul concurs internațional „Vara talentelor 2021”
- Premiul II la Concursul național „Sigismund Toduță” mai 2021
- Premiul III – Laszlo Spezzaferyy Internațional Music Competition – Verona Italia online, mai 2021
- Premiul I Concursul național de Interpretare Brownissimo, noiembrie 2020
- Premiul II Concurs național de interpretare pian Lirika – 2020