Proiectul de reabilitare a barajului de la Colibița a fost apreciat de specialiștii în domeniu. Mai mult, a fost catalogat drept cel mai bun proiect de apărare împotriva inundațiilor, un proiect – locomotivă. De aceea, consilierul lui Deneș a declarat că ecologiștii sunt puțin săriți de pe fix, punând în balanță bâzdâgăniile din apă cu viața a peste 100.000 de oameni.
Conform studiilor și analizei barajului de la Colibița, lucrările de reabilitare trebuie făcute cât de repede. Pericolul ca acesta să se fisureze, există.
Totuși, ecologiștii bistrițeni s-au arătat mai îngrijorați de vietățile din lac. Aceștia au luat „la puricat” toate planurile, încercând să oprească lucrările.
„Toate planurile noastre au fost luate la bani mărunți de niște ecologiști săriți puțin de pe fix, care interziceau ba o lucrare, ba alta. Băi oameni buni! Voi administrați Apele Române? Ei spuneau – nouă nu ne trebuie lucrările astea. Noi vrem să știm ce faceți cu bâzdâgania aia din apă. Așa au pus ei problema”, a explicat Costică Sofronie, consilierul ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.
Acesta a spus că nu e normal să pui în balanță viața a peste 100.000 de oameni, cu un țânțar, o muscă sau un șoarece. Plus că dacă barajul s-ar rupe, costurile estimate s-ar ridca la peste două milioane de euro anual.
„Raportul beneficiu/cost a ajuns la peste 5. Și orice lucrare care trece de 1,05 este considerată necesară, fezabilă și avantajoasă”, a mai declarat Sofronie.
Specialiștii în domeniu și UE au lăudat proiectul
Proiectul de mărire al gradului de siguranță al acumuării Colibița a fost apreciat de specialiștii în domeniu și chiar de UE.
„Atunci când am prezentat toate proiectele din planul de management al riscului la inundații, la AEM, POIM și consultații JASPERS, acesta a fost considerat cea mai importantă lucrare dintre toate. Din 49 de proiecte, 19 au fost selectate. Iar bătălia e mare”, a explicat Sofronie.
Acesta a declarat că cei de la JASPERS au considerat proiectul drept un Proiect – locomotivă, nemafiind în țară nicio altă lucrare care să apere peste 100.000 de oameni.
„E o prostie. Cei de la UE să ți-o considere prima, cea mai bună lucrare, și factorul local să spună că lor le pasă de altceva.
Specialiștii spun că aduc un aport mediului, prin aceste lucrări. Iar apoi le-au închis gura ecologiștilor… cu amenințări
Proiectul de reabilitare al barajului ar putea fi gata în doi ani și jumătate. Dar cei de la Mediu nu-i lasă să lucreze așa cum ar vrea, din cauza ariilor protejate. Așa că se poate lucra doar pe câte o porțiune de 50 de metri, alternativ, pe malurile râului Bistrița.
„Prin lucrările pe care le vom executa vom proteja echilibrul ecologic existent. Vom îmbunătăți biodiversitatea, pentru că acum, în aval de baraj, nu există pic de apă. Mai mult, vrem să cerem custodelui Ariei Protejate să ne lase să mai facem niște lucrări de amenajare a albiei, în plus, și oferim la schimb câteva zone umede”, au spus specialiștii.
S-a subliniat apoi și dezvoltarea socio – economică a zonei.
Dacă au văzut că ecologiștii tot vociferează, specialiștii au trecut… la atac.
„La o întâlnire de asta aveam hărțile la mine. Și i-am întrebat pe ecologiști:
Unde locuiți?
Aici!
Bun! Vă inundă!
Din cinci, numai unu scăpa neinundat, că a zis că stă în Bistrița pe deal, pe lângă cimitir. Dar avea casă în Susenii Bârgăului. I-am zis că pe aia i-o inundă!”, a povestit râzând Costică Sofronie.
Concluziile discuțiilor despre proiectul de la Colibița
- proiectul a fost considerat de cei de la AEM, POIM și JASPERS drept un proiect – locomotivă
- bistrițenii au nevoie de acest proiect
- lupta pentru finanțare este mare, alții așteptând ca un proiect să cadă pentru a obține ei banii
- lacul oricum se va goli, chiar dacă nu acum și nu pe bani europeni
- dacă barajul se rupe și nu sunt făcute lucrările la albie, localitățile din aval nu sunt apărate împotriva inundațiilor
Care este stadiul proiectului
„Mai avem nevoie de acordul de mediu revizuit, definitivarea impactului B al studiului de fezabilitate, aprobarea aplicației de finanțare și… derularea lucrărilor. Deși inițial am crezut că proiectul va ajunge la 23 de milioane de euro, am trecut peste 30 de milioane din cauza valorilor foarte mari ale terenurilor unde se fac lucrările. Sperăm în decembrie să fie semnată aplicația de finanțare și să începem să ne apucăm de lucru”, a concluzionat prof. Costică Sofronie, consilierul ministrului Ioan Deneș.
