Exact acum 160 de ani, în 4 octombrie 1863, la Năsăud era inaugurat gimnaziul care a devenit ulterior Colegiul „George Coșbuc”. Totul a început cu o singură clasă de 40 de elevi. Construcția sediului actual de peste 2200 de metri pătrați a fost o adevărată performanță: Școala a fost finalizată într-un an de zile. 

Se împlinesc astăzi 160 de ani de la inaugurarea gimnaziului construit din banii foștilor grăniceri năsăudeni – ne reamintesc cei de la Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.

După desființarea Regimentului de graniță, cea mai mare dorință a foștilor grăniceri era înființarea unui gimnaziu, susținut din Fondurile Școlare. Trebuia să fie public, oricine să aibă dreptul de a învăța, fără deosebire de naționalitate sau religie – notează sursa citată.

Pentru organizare urma să se adopte un statut în care să se stipuleze expres că limba de predare era limba română.

ALTE vremuri: Despre „cel mai frumos dintre câte licee au românii de peste munți”

În ședința din 17 august 1862, Comitetul Administrator adresa o scrisoare Guvernului de la Viena. Aici se solicita permisiunea de a înființa instituția de învățământ. Scrisoarea avea drept „argument” și bilanțul Fondurilor grănicerești, pentru a demonstra că există posibilitatea susținerii materiale din fonduri proprii.

Prin Înaltul Decret nr. 1722 din 3 septembrie 1863, se aproba înființarea școlii.

În 4 octombrie 1863 are loc inaugurarea gimnaziului de curs inferior cu o clasă de 40 de elevi. Aprobarea finală sosea un an mai târziu, prin Decretul 829 din 4 mai 1864.

În 1867, Comitetul Fondurilor Școlare intervenea pe lângă Oficiul Districtual pentru a deschide și cursul superior. Acesta preciza că instituția din Năsăud va fi frecventată nu numai prin fiii locuitorilor foști grăniceri din district. Ci și de copiii din întreaga regiune – „căci în partea de Nord din Ardeal nu se află niciun alt gimnaziu în care să se predea în limba română”.

Solicitarea a fost acceptată în același an.

În anul 1870, s-a primit dreptul de a organiza examenul de maturitate. Primul examen de Bacalaureat a avut loc în 3 și 4 iulie 1871. Organizarea și desfășurarea examenelor „de maturitate” au urmat normele și regulamentele referitoare la școlile gimnaziale și reale.

La primul examen „de maturitate” au participat 17 candidați. Aceștia au avut de susținut o probă scrisă și una orală. Examenul scris a fost susținut la limba română, limba latină, limba greacă, limba germană, limba maghiară și matematică.

ALTE vremuri: Bacalaureatul, un spectacol cu public… 6 discipline, la examenul scris

Dintre cei 17 candidați care au susținut primul examen la Năsăud, unul a obținut calificativul „maturus cum praecellentio”. Era vorba despre Ioan Ciocan, viitorul om politic român și director al gimnaziului, din 1880. 

Alți 6 absolvenți au primit calificativul „maturus cum laude”. 3 au primit „recomandarea” să repete examenul peste 3 luni, iar 2 să repete procedura peste un an. Un candidat s-a retras din motive medicale, ceilalți fiind declarați admiși.

Necesitatea edificării unei noi clădiri pentru Gimnaziu greco-catolic care să corespundă procesului educațional s-a pus în discuție încă din 1872. Atunci s-a constituit o comisie formată din Grigore Moisil, Ioan Florian, Petre Tanco, Maxim Lica, Ioan Lazăr, Leontin Lucchi, Nestor Ganea și Cosma Anca. Din cauza neînțelegerilor, dar mai ales întârzierii în recuperarea averilor foștilor grăniceri, punerea în practică a acestei dorințe a fost amânată.

În anul 1880 a fost numit director al gimnaziului, profesorul Ioan Ciocan, care între 1882-1893 a cumulat și funcția de președinte al Comisiei Administratoare. Acesta, alături de vicarul greco-catolic Grigore Moisil, a fost unul dintre susținătorii înfocați ai obiectivului.

La propunerea sa, Adunarea generală a Fondurilor din 22 august 1882 a aprobat începerea demersurilor unui construcții noi. Comisia Administratoare a primit termen 3 ani de zile pentru întocmirea documentației tehnice, fixând începerea lucrărilor în 1886.

Și comunele din jur s-au dovedit solidare cu acest efort. În 1883, comuna Bistrița Bârgăului, spre exemplu, se obliga să contribuie cu 250 de florini, plătiți în 3 rate. Alte comune, pe lângă sumele în bani, au contribuit cu donații în lemne.

Ministerul de Culte și Instrucțiunii Publice, prin Adresa nr. 48017 din 06.07.1885, aproba începerea lucrărilor în 1886 și finalizarea lor în 1887. Din cauza întârzierilor datorate respingerii planurilor arhitecturale inițiale, lucrările încep în iulie 1887. Construcția a fost încredințată firmei din Brașov „I Gaiser et Kolhofer” , costul total fiind de 121.355 florini.

La 15 august 1888, lucrările au fost finalizate. Clădirea a fost ridicată într-un singur an –  o performanță cu adevărat deosebită, pentru o construcție de 2234 mp, cu 2 nivele.

Recepția finală a lucrării s-a făcut abia în 21 februarie 1889, iar procesul-verbal s-a semnat la 11 octombrie 1891, datorită procesului intentat de către firma constructoare prin care solicita plata suplimentară a sumei de 23118 florini. Diferendul s-a încheiat la 16 ianuarie 1892, printr-o pace judecătorească, Fondurile plătind în plus aproximativ 10000 de florini.

La Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud se păstrează și primul catalog al gimnaziului: