Râde cu gura până la urechi, mai ia o bucată de jambon, fuge să întoarcă o costiță de porc de pe grătar și apoi se așează din nou la masă. Ia o gură de vin alb și începe: „La 11 ani, împreună cu mama, am plecat în Spania! Se întâmpla acum 22 de ani…”
Carmen Fătu e originară din Sibiu. După moartea tatălui ei, a plecat în Spania cu mama și încet, încet, cu toată familia. Acolo a frecventat școala, „a ieșit cu prietenii, a băut primul pahar de alcool, a fumat prima țigară”, a trăit adolecența și tinerețea.
Pasională până în pânzele albe, la 18 ani îl întâlnește pe Ioniță, un bistrițean originar din Telciu, care și el își ducea viața… tot în Spania.
„M-am îndrăgostit până peste cap de el. A fost prima iubire. Ne-am mutat împreună. Mi-a fost foarte, foarte drag. Dar el era în Almeria și ai mei în Valencia. Iar eu eram foarte legată de mama și surorile mele. Așa că după mai multe luni, ne-am despărțit și eu m-am întors acasă, în Valencia”, a povestit Carmen în timp ce ochii-i sclipeau când vorbea de Ioniță.
Așa se face că a început studiile pentru a deveni polițistă, domeniu în care a și activat timp de doi ani de zile.
„A fost un domeniu în care nu era ușor să profesezi. Pentru că eu eram străină, din altă țară. Cariera mea în domeniul acesta s-a terminat când a venit criza economică. Automat, când a trebuit să dea pe cineva afară…. am fost eu, străina. Dar a fost frumos cât a fost”, a explicat Carmen.
Așa că a revenit la lucrul în… restaurant.
„Încă de pe la 15 – 16 ani am lucrat la restaurante. Ca și ospătar. Ei bine, la un moment dat, lucram la un restaurant italian din Valencia, cu trei stele Michelin. Eu sunt genul de om care mă bag, așa, și până acum, nu am dat greș. Așa că într-o zi, dintr-o glumă, am intrat în bucătăria restaurantului și am zis să mă lase și pe mine să gătesc. M-au lăsat și am făcut niște paste. Bucătarul chef le-a gustat și a zis că el de când e, nu a mai gustat paste așa de bune făcute de un amator. Atât mi-a trebuit. Că din bucătărie nu am mai ieșit, devenind mâna dreaptă a bucătarului chef din acel restaurant”, a povestit plină de mândrie Carmen.
Încurajată de laudele aduse – combustibil pentru viteza cu care trece prin viață și medicament pentru toate loviturile – Carmen ajunge să lucreze ca și bucătar, și chiar să ajungă bucătar chef.
„Eu mă consider amator. Nu vreau titluri. Eu știu un lucru. Mâinile astea două, ale mele, pot face multe. Și eu pun gust în farfurie. Asta e clar. Poate nu arată spectaculos, dar gustul e EXTRAORDINAR!”, a explicat Carmen.
În toată euforia cu gustul din farfurie, i se face dor de Ioniță, pe care-l contactează după aproape 10 ani de zile. Îi răspunde, chimia dintre ei e din nou extrem de puternică, și ajung amândoi, în 2016, la Bistrița.
„Vă dați seama cât îmi era de drag, de am lăsat eu tot și toate și am venit la Bistrița. Muncă, familie, TOATĂ viața mea am lăsat-o acolo! Și am venit aici, și sincer, nici nu știam de Bistrița până atunci. Dar îl iubeam nebunește, așa că am acceptat”, a povestit Carmen, în timp ce zâmbește larg, văzându-l pe Ioniță care intră pe ușa restaurantului, întrerupându-ne povestea.
Chimia e acolo, prezentă. O iubire pe care o poți simți în atmosferă, și o pasiune care e prezentă… în toate.
„Deși ne-am stabilit la Bistrița, și în toamna lui 2017 a venit pe lume Lucas cel mult iubit și așteptat, eu tot la Spania visam. Duceam dorul de tot, și am reușit să-l conving să mergem înapoi. Am plecat în mai 2019, și ne-am întors la Bistrița chiar la început de martie 2020. Nu mai găsisem în Spania lucrurile după care tânjeam. S-au întâmplat multe…”, a continuat Carmen, încercând să-și rețină lacrimile.
Pandemia de Coronavirus i-a determinat să se mute la Telciu, unde Carmen, ca să facă un bănuț, s-a apucat de hand-made.
„Făceam cutii cu cadouri – gift box – și veneau comenzile. Apoi, am vrut să-mi caut un loc, un fel de magazin, la Bistrița, unde să le pot expune și vinde. Și atunci, căutând pe OLX, l-am văzut! Și am zis gata, ăsta e locul perfect și mă apuc de făcut… BURGERI!”, a explicat Carmen râzând.
A văzut că se vinde locația unui fost fast food, din zona Gării. Flacăra pasiunii pentru gătit s-a reasprins, a cumpărat rapid locația și s-a apucat de făcut burgeri.
„Eu pun mare accent pe calitate. Așa că, deși mulți mă ceartă, eu mai bine ies în pierdere decât să vând cu produse ieftine. Iau cea mai bună brânză, sosurile le fac eu, cu ingrediente naturale, totul e proaspăt. Iar curățenia, la mine e ceva… spre obsesie. Chiar m-au sunat cei de la DSP, după ce au fost în inspecție, să mă felicite că am cea mai curată locație. Iar comenzile și clienții care veneau, și vin la LucBurger, demonstrează că dacă vrei, și oferi calitate, se poate să-ți faci o afacere care să funcționeze… și la gară”, a spus Carmen plină de mândrie.
Gustul bun al burgerilor cu nume special alese („toate numele au o însemnătate pentru mine” – a subliniat Carmen), i-a făcut pe clienții și prietenii celor doi să o sfătuiască să gătească și altceva.
„Așa că în două luni de zile, am deschis și un restaurant. La VIDA – pentru că… da… viața… ea m-a adus aici. Prepar mâncăruri și ca la mama acasă, dar și… altceva. Cu gustul autentic din Spania. Adică… atâția ani cât am stat și lucrat acolo, am văzut cum se face o paella. Știu clar gustul și cum trebuie făcute. Așa că eu NU FAC RABAT. Știi cum e? Mâinile astea două știu să facă lucruri prea bune, și e păcat ca lumea să nu guste. Nu folosesc nimic congelat. TOTUL fac eu: pâine de casă, sosuri, feliez carnea pe care o cumpăr în FIECARE dimineață, proaspătă. Eu nu mă joc. Eu pun în farfurie GUST. Și știi cum e, când vezi că ai comenzi, că te sună lumea, că vine… și revine… înseamnă că totuși oferi ALTCEVA”, a povestit Carmen.
Ioniță i s-a alăturat visului ei. A învățat secretul pregătirii burgerilor și el se ocupă de locația LucBurger de la Gară. Iar Carmen gătește la Restaurantul La Vida. Ceea ce rămâne gătit, la final de zi, Carmen pune frumos în caserole/punguțe și le așează pe pervazul restaurantului, afară. Lângă, un bilețel: „Dacă ți-e foame, ia și mănâncă!”.
Visează la o sală de nunți. Se pregătește să ajungă în fața chefilor la Chefi la Cuțite. Îi place la nebunie varza călită și fasolea frecată cu slănină. Vrea să aibă și o fetiță, dar cel mai mult vrea ca toată lumea să trăiască o poveste de iubire, ca a ei.
Tocmai de aceea, pasiunea și dragostea lui Carmen pentru gătit se reflectă în gustul din farfurie, iar tot mai mulți bistrițeni s-au îndrăgostit de preparatele ei.
„Noi nu vindem mâncare, vindem gust! Accentul e pe calitate, nu pe profit. Tocmai de aceea, și la Chefi la Cuțite, eu voi lua șase cuțite. Gustul contează și clienții care se reîntorc, e dovada clară că fac ceea ce trebuie”, a concluzionat Carmen, luând încă un crevete și fugind să pună la pachet mâncarea pentru un client…
CARMEN FĂTU e …altceva! Cucerește omul de la primele cuvinte, iar gustul din preparatele ei duc la o poveste de iubire client – restaurant / fast food… care pare să aibă în față un viitor frumos.
