Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Bistrița-Năsăud s-a aflat în grevă japoneză, luna trecută. Angajații de aici au protestat nemulțumiți de condițiile de muncă și salarizare. Deși, parțial, solicitările lor s-au rezolvat, rămâne încă o problemă cruntă.

„Era absolut obligatoriu să avem și noi o formă de protest, să ne audă și pe noi cineva.

Situația instituțiilor noastre este strigătoare la cer – de mai bine de 20 de ani, de când s-au înființat Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu.

În urma protestului, dar probabil că a contat și voința politică, am trecut ca și salarizare la funcții publice de stat. Avem acum aceleași salarii ca cei din Ministerul Culturii. Până acum, diferența era undeva la 2.000 de lei brut.

Din punctul de vedere al salarizării, lucrurile s-au rezolvat. Nu doar în Ministerul Culturii, ci și în alte ministere. Rămâne în continuare o problemă cruntă: lipsa de personal. Structura noastră de funcții prevede 7 posturi. Lipsit de logică sau nu, dintre acestea, doar trei sunt de specialitate. 4 sunt administrative”, a explicat Camelia Târnovan pentru Bistrițeanul.ro.

Scurt istoric…

În 2001, fostele Inspectorate pentru Cultură au fost reconfigurate în Direcții Județene pentru Cultură. Tot atunci s-au adăugat și atribuțiile de protejare a patrimoniului, pe lângă cele de organizarea unor evenimente culturale.

Structura administrativă prevedea atunci funcții de director, secretară, șofer, contabil, plus personalul de specialitate pe organizarea de manifestări culturale. La acestea s-au mai adăugat doi oameni specializați pe patrimoniu cultural.

În Bistrița, exista la Direcția pentru Cultură o persoană specializată pe Patrimoniu mobil, și una pe Monumente istorice.

„În conformitate cu Legea 422, Legea monumentelor istorice, ar fi trebuit să se organizeze pe parcurs – în cadrul acestor direcții județene – servicii de protejarea monumentelor istorice.

Nu s-a mai întâmplat așa ceva. Prevederea legală există și acum în Legea 422, dar pasul administrativ nu s-a mai făcut niciodată.

Am mai transformat noi niște posturi. Am încercat cumva să aducem specialiști în domeniul protejării patrimoniului”, a mai avertizat Camelia Târnovan. 

Din 2005, Direcțiile Județene pentru Cultură și Patrimoniu nu mai sunt operatori culturali.

„Asta înseamnă că nu mai organizăm manifestări culturale. Postul acela care exista la Organizare Manifestări culturale a fost transferat la Patrimoniu. Am ajuns astfel la trei posturi de specialitate, ceea ce este complet insuficient.

Avem peste o sută de atribuții referitoare la protejarea patrimoniului cultural prevăzute în lege.

Avem 768 de poziții curente în Lista monumentelor istorice în Bistrița-Năsăud. La care se adaugă și ansamblurile, zonele de protecție sau zonele protejate prin PUG. Ansamblul urban medieval Bistrița cuprinde peste 200 de imobile în interior.

E imposibil, omenește vorbind, ca trei persoane să acopere o asemenea suprafață teritorială. Avem atribuții de inventariere și evidență. Avem de realizat fișe de evidență, cu acte administrative cu obligațiile de folosință pentru fiecare imobil în parte. Dar avem și atribuții de avizare, monitorizare, consultanță și control.

Suntem atât de puțini încât nu putem să ne îndeplinim atribuțiile. Ne situăm undeva la 25% la îndeplinirea atribuțiilor. Pentru că nu avem resursă umană suficientă, putem spune că suntem o instituție ineficientă. Nu ne putem îndeplini rolul pe care legea îl prevede. Nu avem cum…

Ar fi nevoie de minim doi oameni pe fiecare domeniu de activitate. Vorbim de Patrimoniu mobil, Monumente istorice (cu compartimentele de Avizare, Monitorizare, Consultanță și Control), Monumentele de For Public (Avizare și Control), Arheologie (Evidență, Avizare, Monitorizare și Control).

Pentru fiecare din aceste secțiuni este nevoie de cel puțin doi oameni, afirmă Camelia Târnovan.

„Ar fi necesar un departament special doar pentru Control.

Acum suntem în situația în care reacționăm stric la sesizări. Nu avem cum să mergem să facem și Monitorizare, și Control. Suntem blocați practic în birouri cu partea de Avizare și Consultanță. Vin dosarele, se înregistrează la Relații cu Publicul și nu poți să le ignori. Trebuie să le răspunzi oamenilor, într-o anumită perioadă de timp. Nu mai rămâne timp decât foarte rar pentru a ieși și în teren, pentru a acoperi activitățile celorlalte domenii de activitate”, subliniază Camelia Târnovan.

Cum s-ar putea rezolva criza personalului specializat ?

„Avem promisiuni. Se pune problema reorganizării acestor Direcții județene pentru Cultură.

Propunerea Ministerului Culturii a fost să devenim Direcții regionale. Asta ar însemna dispariția posturilor administrative, care ar putea fi „transferate” la posturile de specialitate. Și asta ar fi un câștig. Dar tot nu este suficient. Este un pic mai bine, dar nu suficient…

Vorbim de un paradox aici. Ai un domeniu atât de important, cum este Protejarea Patrimoniului – inclus în Strategia de dezvoltare a țării și numit Obiectiv de securitate națională, vorbești toată ziua despre păstrarea identității culturale. Dar atunci când trebuie să faci ceva concret pentru protejarea patrimoniului – să construiești un sistem real de protecție – nu miști un deget…! Este de neînțeles…!”, a mai subliniat Camelia Târnovan.