„Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea, Sfântul care se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu”, i-a spus Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria, (pre)vestindu-i naşterea lui Iisus. Bunavestire (Blagoveştenia sau Ziua Cucului, cum i se spune în popor), celebrează în fiecare 25 martie începutul mântuirii creştinilor…
Numită și Blagoveștenie sau Ziua Cucului, sărbătoarea din 25 martie marchează ziua în care Fecioara Maria a primit de la Arhanghelul Gavriil vestea că a fost aleasă să îl nască pe Hristos. Este prima sărbătoare din calendarul ortodox închinată Maicii Domnului. 
La început, unii sărbătoreau Bunavestire în ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie. În timp ce, în Bisericile din Apus (Spania, Milano sau Galia) se sărbătorea pe 18 decembrie.
În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil, îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea.
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Bunavestire pe 25 martie, în perioada Postului Mare. Este una dintre sărbătorile pentru care se acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea ea.
Nu doar biserica ortodoxă, ci şi cea catolică susţine faptul că Bunavestire a avut loc la Nazaret. Singurul aspect care diferă este locaţia exactă în care această minune s-a întâmplat. Catolicii susţin faptul că Bunavestire a avut loc la Bazilica Bunei Vestiri, pe când creştinii ortodocşi consideră că totul s-a petrecut la Biserica Ortodoxă Grecească a Bunei Vestiri.
Superstiții și tradiții de Bunavestire
Ca orice sărbătoare religioasă importantă, Bunavestire este însoţită de multe superstiţii. În satele din Transilvania, femeile pregăteau de cu seară o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cine se trezea primul, dimineaţa, punea tămâie peste jar şi înconjura casa de trei ori. Apoi afuma vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. În felul acesta se alungau din preajmă toate duhurile rele şi toate bolile din gospodărie.
Se mai spune că aşa cum va fi vremea de Bunavestire, aşa va fi şi de Paşti. Dacă frunzele au apucat să înverzească, vom avea parte de un an îmbelşugat.
Nimeni nu trebuie să caute motive de ceartă, de Bunavestire…
Cine se ceartă pe 25 martie păcătuieşte cumplit şi va avea necazuri tot anul, credeau cei de demult.
Sărbătoarea este cunoscută în calendarul popular și sub numele de Ziua Cucului. Tradiția spune că în această zi cucul cântă pentru prima oară, vestind primăvara.
Superstițioșii credeau că – dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului – era semn rău. „Cucu-n spate mi-a cântat / și moartea m-a săgetat!”
Se mai credea că cine reușea să numere de câte ori își cântă cucul numele, descoperea câți ani mai are de trăit.
Post negru și rugăciuni…
Fetele sau băieţii care voiau să-şi întemeieze o familie, pe vremuri, încercau de Bunavestire să afle când anume se vor căsători. Ascultau cu atenţie cântecul cucului, socotind că fiecare tril de cuc echivalează cu un an.
Femeile care doreau să aibă copii obișnuiau să ţină post negru, să bea agheasmă şi să se roage Maicii Domnului pentru ca praznicul Buneivestiri să facă minuni în familia lor.
Tot de Bunavestire, la ţară se făcea un foc mare în ogradă, ca să se încălzească îngerii. Gospodinele pregăteau, lângă foc, un blid cu pâine, apă şi sare pentru ca îngerii să mănânce şi să bea. După prânz, alimentele se dădeau mai departe, drept pomană, ca să aibă parte de spor şi sănătate în gospodărie.
Foto @ Arhiva
