Tot mai multe magazine de pe Strada Dornei şi din Centrul Vechi al Bistriței se închid, aspect tot mai vizibil.
Dacă au supraviețuit deschiderii centrelor comerciale, pandemia şi criza economică inerentă pare că le-a doborât total. Până nu demult, aceste zone erau împânzite preponderent de magazine de haine şi încălțăminte, însă acum putem constata cu tristețe cã 80% din spațiile comerciale sunt fie de vânzare, fie de închiriat.
Motivul principal este criza economică mai mult sau mai puțin pandemică prin care trecem, care a scăzut puterea de cumpărare a bistrițenilor, cumulată cu apariția celor două Centre Retail Park. Despre căderea micilor afaceri cu profil vestimentar din mediul offline se vorbeşte de câțiva ani, iar criza generată de noul coronavirus nu a făcut decât sã grăbească acest proces pe piața de fashion, care comercializează produse “neesențiale” după cum s-a observat în statistici.
Deşi traficul pe strãzi s-a prăbuşit datorită restricțiilor, rentierii au facturat chiria lunară ca şi cum viața îsi continuă traiectoria dinaintea pandemiei. La solicitarea de reducere a chiriilor, chiriaşii s-au lovit de răspunsul proprietarilor, care au invocat respectarea contractelor.
Aflându-ne oarecum într-o perioadă în care presiunea economică se resimte tot mai mult, rentierii țintesc obținerea sumelor mari din aceste chirii pe termen scurt, adoptând o atitudine uşor socialistã. Astfel că plata unei chirii medii de 800-900 euro pe strada Dornei, face dificilă relația dintre proprietar şi chiriaş, oferta fiind cu mult deasupra cererii per total. La acest tarif, micii antreprenori nu pot să-şi susțină business-ul mai mult de 4-5 luni, asta după plata furnizorilor şi a angajaților. În acest interval, doar 26 % din antreprenorii mici au declarat că le-au crescut încasările, în timp ce 54 % din ei funcționeazã cu resurse financiare proprii. Măsurile luate până acum de Guvern au vizat, în principal, protejarea angajaților, prin șomajul tehnic, însă nu a acoperit decât „în parte” problemele din economie.
Centrul Vechi, spre exemplu, se confruntă cu mai multe piedici, cea mai mare dintre ele fiind lipsa traficului în zonã. Proiectul din care face parte nu este chiar cel mai bine gândit din punct de vedere strategic. Proprietarii de cafenele şi restaurante nu au libertate în a-şi amenaja terasele, astfel încat acestea să fie funcționale în toate anotimpurile. Reglementările Primariei în acest sector sunt vechi, iar actuala administrație trebuie să ia în considerare posibilitatea ca aceşti antreprenori să îşi poatã închide şi amenaja terasele, pentru a funcționa continuu. Pandemia deja a adus cu sine soluții în acest domeniu. Nu trebuie neglijat nici aspectul plății spațiilor, pentru că aceştia platesc taxe sezoniere, ori o amenajare corespunzătoare, unde design-ul teraselor sã fie în tandem, ar putea aduce bani Primariei pe tot parcursul anului, nu doar pe perioada verii. În felul acesta locuitorii ar frecventa mai des această zonă şi implicit ar creşte şi puterea de cumpărare a magazinelor din proximitate.
Strada Dornei, asemeni Centrului Vechi, se loveşte de aceeaşi problemă. Locurile de parcare sunt puține şi greu de găsit. Iar dacă nu au fost suficient încercați până acum, antreprenorii din zonă devin mai pesimişti datorită proiectului ”Linia Verde de transport public, utilizând mijloace de transport cu motor electric, hibrid sau normă de poluare redusă”, care evident, nu le va face viața mai uşoarã deloc, dimpotrivă.
O strategie avantajoasă în relația proprietar-chiriaş este evident micşorarea chiriei, rezultând astfel o colaborare trainică. Făcând un calcul scurt, prin diminuarea chiriei, sițuatia devine favorabilă ambelor parti : rentierii au asigurată chiria lunară pe termen lung în timp ce chiriaşului îi rãmâne resursa financiară economisită care poate fi reinvestită în alte segmente care ulterior vor genera profit, revenind uşor la capitalism.
Probabil că situația nu pare atat de dramatică precum este defapt. În fond, vorbim de pierderea a doi-trei angajați per firmã, vânzãri de câteva zeci sau poate sute de mii de lei, investiții susținute din resurse financiare proprii sau mici credite bancare. Dar în spatele acestora se aflã zeci de familii care stau sub semnul incertitudinii. Din păcate, singurul respiro pentru IMM-uri a fost amânarea plăților către stat, în timp ce programul IMM Invest a fost un alt program simplist de creditare, pentru care garanta statul, dar la care au putut participa doar firmele sãnãtoase, care nu au înregistrat probleme financiare cum ar fi datoriile sau altfel de incidente.
IMM-urile sunt la limita supraviețuirii, astfel 58% dintre micii antreprenori spun că mai au fonduri disponibile doar pentru 1-2 luni, arată un barometru al Sierra Quandrant și Frames. Cei mai mulți dintre ei au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%). Doar 5% dintre antreprenori au indicat alte cauze.
Însă, poate cel mai decisiv aport în această situație de congestie îl are Primaria Bistrita, care trebuie şi poate să regândească reglementările existente, astfel încât inima oraşului nostru să-şi reia suflul de altădată.
