Profesoara de Limba și Literatura Română Monica Halaszi a explicat, pentru Bistrițeanul.ro, că subiectele la Bacalaureat nu au fost dificile. „S-a simțit o emoție parcă mai puternică în rândul elevilor. Și asta pentru că circulă pe rețelele sociale, mai ales în preajma examenelor, o așa-numită Bursă a subiectelor, care îi bulversează pe elevi…”

Subiectele la Bacalaureat nu au fost grele – susține profesoara Monica Halaszi. Au fost de nivel mediu, în conformitate cu modelele publicate și cu precizările referitoare la structura subiectelor.

„Practic, în ultimii ani, nu prea putem vorbi despre subiecte dificile, ci poate de candidați care nu au aprofundat suficient un anumit conținut și atunci au mai greșit…

Reacțiile elevilor au fost bune. S-au declarat mulțumiți de subiecte și de ceea ce au reușit să scrie. Față de alte generații – îmi spuneau colegele profesoare cu care am reușit să vorbesc după examen – s-a simțit o emoție parcă mai puternică în rândul elevilor. Și asta pentru că circulă pe rețelele sociale, mai ales în preajma examenelor, o așa-numită Bursă a subiectelor, care îi bulversează pe elevi.

Aceștia se concentrează poate prea mult pe ceea ce se postează pe rețelele sociale. Apoi intră în panică. Mai ales că sunt cazuri în care postările fac referire la texte literare care nici nu se află pe lista celor care ar trebui pregătite. Dar reacțiile, în general, au fost pozitive…”, a precizat profesoara Monica Halaszi.

Prof. Monica Halaszi: Toate subiectele au vizat evaluarea de competențe, în ciuda faptului că unii vorbesc de „toceală”.

„Se știe că subiectul I nu urmărește receptarea unui text literar sau ficțional, ci a textelor nonliterare sau de graniță.

În acest an, textul-suport a fost un text memorialistic aparținând lui Nicolae Iorga. Iar prima parte acestui subiect a fost constituită din cerințe deja standardizate, de la foarte simple – la cerințe de o complexitate medie.

A doua parte a subiectului I a presupus redactarea unui text de opinie. Elevilor li s-a oferit o problematică desprinsă din text și li s-a cerut să se situeze de-o parte sau de alta a problematicii, având și opțiunea de a se poziționa undeva la mijloc. Altfel spus, problema pusă în discuție era dacă dacă întâlnirea cu o personalitate istorică, socială sau culturală produce sau nu emoție.

Ar fi putut răspunde că da, generează emoție sau nu, nu generează emoție sau, dimpotrivă – ar fi putut răspunde că depinde de personalitatea cu care te întâlnești. Dacă este vorba despre o personalitate socială cu care nu rezonezi – ea poate să nu îți genereze emoții.

Dacă personalitatea respectivă reprezintă pentru tine un punct de reper, firește că întâlnirea cu ea te emoționează. În fond, nu există opinii greșite…”, a mai explicat profesoara Monica Halaszi. 

„Miza acestei cerințe este ca elevul să fie capabil să-și susțină punctul de vedere cu două argumente și să valorifice în dezvoltarea lor textul-suport, dar și experiența lui personală sau culturală. Iar când vorbim de experiență culturală nu ne referim neapărat la literatură, ci și la cinematografie, teatru sau oricare dintre arte, filosofie etc. 

Competența de argumentare începe să li se formeze elevilor încă din gimnaziu, așa că subiectul nu ar fi trebuit să pună probleme elevilor.

Subiectul al II-lea a presupus analiza unui text literar la prima vedere. Analiză – în sensul de a prezenta modul în care un element de structură se regăsește în textul dat sau relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

De data aceasta, fiindcă textul la prima vedere era narativ, elevii au avut de prezentat perspectiva narativă, un element de bază când vorbim de text narativ.

Este o cerință exersată, de asemenea, elevii având de aplicat ceea ce au învățat încă din clasa a IX-a pe un text nou. Subiectul a fost notat cu 10 puncte, iar un elev care nu are dstructurată prea bine competența de analiză nu pierde foarte foarte mult din punctajul total.

Subiectul III este cel care generează emoție – și primul pe care îl verifică elevii când primesc subiectele. Este vorba de redactarea unui eseul de cel puțin 400 de cuvinte, cu o structură cunoscută de elevi.

În acest an, subiectul III s-a focalizat pe comedie – o specie literară facilă, regăsită în programa școlară din clasa a X-a, a explicat profesoara Monica Halaszi.

„Profesorii au libertatea de a alege orice comedie pentru a ilustra această specie, dar, de regulă, în practica didactică se preferă O scrisoare pierdută de Caragiale sau Chirița în provinție de Alecsandri.

La Bacalaureat, prin redactarea unui eseu se înțelege construirea de către elevi a unui text care nu trebuie să epuizeze toate aspectele și semnificațiile textului și presupune dezvoltarea a trei repere standard. Nu este vorba de comentariile acelea pe care noi le pregăteam pentru examene, ci, de exemplu, de un text în care să contextualizeze textul, să evidențieze tema și să analizeze două elemente de compoziție sau de limbaj.

Dacă primele două subiecte sunt aceleași, indiferent de filieră, profil și specializare, subiectul al treilea este diferit.

Toți elevii, cu excepția celor de la profilul umanist și profilul pedagogic, au avut de prezentat particularitățile unei comedii studiate. Adică de încadrat textul într-un curent literar, perioadă sau orientare tematică, justificând prin două trăsături această încadrare, de precizat tema comediei, evidențiind-o prin două scene relevante și de analizat două elemente de compoziție sau de limbaj semnificative pentru comedia respectivă.

Ceea ce este foarte puțin, în raport cu ceea ce s-ar putea prezenta în cazul oricărui text literar.

Absolvenții profilului umanist și ai celui pedagogic au avut de redactat un eseu despre particularitățile unui personaj din comedia respectivă. Ceea ce presupunea să prezinte statutul social, moral și psihologic al acestuia, să ilustreze, prin referire la două scene, o trăsătură a acestuia și să analizeze două elemente de compoziție sau de limbaj relevante pentru acel personaj.

În anii de liceu se studiază, practic, o singură comedie. Ar fi nefiresc să nu o cunoști, nu?” a punctat profesoara Monica Halaszi.

În general, Bacalaureatul trebuie să fie un examen cu subiecte de nivel mediu. „Nu știu dacă ne putem aștepta neapărat la note foarte mari (adică să zicem că majoritatea elevilor să ia note peste 9).

Mă aștept ca rezultatele să poată fi reprezentate grafic în hulita curbă a lui Gauss. E firesc să existe existe note mari. E firesc să existe și multe note între intervalul 7 – 9, cum firesc este să existe și note de 6 și de 5.

Nu putem să fim ipocriți să ne închipuim că nu se pot lua și note sub 5”, a mai spus profesoara Monica Halaszi.