Attila Szoc, bistrițeanul cu florile, ne-a vizitat zilele trecute, ca să ne povestească despre o familie bătută de soartă. Ne-a rugat să facem ceva. 

Și cum e imposibil să-l refuzi pe Attila Szocs, l-am ascultat cu atenție și l-am însoțit la prietenii pe care vrea să-i ajute…

„Am aflat din păcate despre ei de la colegul meu, Adrian Vătăman, cu care am crescut la casa de copii din Beclean.

Este mătușa lui și are aproape 81 de ani. Este foarte lucidă și harnică, și are grijă de băiatul ei. Copilul pe care îl îngrijește – Mihai – are 42 de ani și este nevăzător. Vă închipuiți că nu vede pâinea pe care i-o pune Dumnezeu pe masă…! Mănâncă foarte greu. Ți se rupe sufletul când îl vezi… Este un copil tare liniștit și chiar un exemplu pentru noi, cei din jur”, ne-a convins Attila Szocs.

Eufrosina Ciubota are 80 de ani, dar susține că se descurcă destul de bine. 

„Nu e un secret că m-am îmbolnăvit un pic de inimă. Am slăbit cam mult și îmi tot tremură mâinile. Dar nu mă pot lăsa. Încerc să supraviețuiesc cumva. Trebuie să am grijă de Mihăiță, cum are problemele astea cu vederea… Nu prea înțelege multe, nu poate să se exprime și să pronunțe.

Până în 2004 am fost asistentă personală pentru el, la Primăria Bistrița. De atunci am ieșit la pensie. Dar am în continuare grijă de Mihai, că singur nu se poate descurca…”, ne-a mărturisit Eufrosina Ciubota.

Paturile și dulapul sunt ponosite și înghesuite unele într-altele, într-o cameră de aproximativ 40m². Au o bucătărie îngustă, cu un dulap vechi de mai bine de 30 de ani…

„Am încercat să găsesc pe cineva să-mi zugrăvească un pic camera. Dar mi-a cerut trei mii de lei. Asta e prea mult pentru mine. Nu mi-am permis să dau atâta…

Putem să facem foc în sobă, dar sunt tare scumpe lemnele. Nu ne-am cumpărat în iarna asta. Poate ne dă Dumnezeu o iarnă mai caldă, și atunci nici nu trebuie lemne…

Acuma, dacă am îmbătrânit așa, nu mai pot face lucrurile ca înainte… Vă rugăm să ne iertați pentru deranj…”, murmură pensionara.

Cei doi se descurcă din pensia Eufrosinei Ciubota de 1000 de lei și pensia de handicap de 2000 de lei a băiatului.

„Am avut luna trecută ceva defecțiune la baie, s-a scurs apa pe undeva, pe la o țeavă, iar eu n-am observat decât prea târziu. S-a consumat în gol o grămadă de apă și ne-a venit de la Aquabis o factură de 1300 de lei. Ne-am forțat cumva și am plătit, de unde am putut. Nu am cerut niciodată nimic pentru mine…

De treizeci de ani locuim aici. Plătim chirie. Am încercat să cumpăr apartamentul, cineva mi-a promis că mă ajută cu avansul, dar m-a lăsat baltă…”, ne-a mai povestit Eufrosina Ciubota.

Attila Szocs îi vizitează de vreo două luni și încearcă să-i ajute cu ce poate. „Prima oară când am ajuns la ei am înlemnit – mi-am zis Doamne, cum pot să trăiască în asemenea condiții…?!

Sunt oameni bogați în orașul ăsta care au mii de euro… Chiar nu putem salva familia asta ?!

Ar avea nevoie de un zugrăvit simplu, un covoraș, niște așternuturi, ceva mobilă de bucătărie nouă… Niște necesități care nu-s foarte costisitoare. În casa lor e foarte frig. Nu au termotecă, nu au căldură… Ar fi nevoie de un sponsor poate să-i aducă niște lemne… Ar fi nevoie de o termotecă și vreo două calorifere. Nu au căldură și nici apă caldă. Cu banii s-ar mai descurca cumva, ar ieși din sărbători.

Acești oameni strigă ajutor. Trebuie să-i ajutăm cumva și pe ei. Și să ia aminte comunitatea din jurul nostru. Nu doar de sărbători să venim să-i băgăm în seamă pe acești oameni. Zi de zi ar trebui sprijiniți câte puțin, câte puțin”, ne-a explicat Attila Szocs.

Așadar, cei care doresc să dea o mână de ajutor doamnei Eufrosina Ciubota sunt rugați să ne scrie pe adresa [email protected] sau să ia legătura direct cu Attila Szocs, printr-un mesaj AICI.