I-am admirat îmbrăcați în costume medievale rezistând cu stoicism ore în șir în căldura dogoritoare, învățându-i pe copiii din Rodna străvechi jocuri dacice, dansând sau luptând cu săbii. Mercenarii din Asserculis au colorat admirabil atmosfera Festivalului Porți medievale deschise Rodna 1241.
Vitejii din Asserculis au fost Străjerii cetății Rodna, ilustrând o pagină importantă a istoriei locale: momentul năvălirii hoardelor de tătari care au distrus cetatea Rodnei și au ucis, se spune, aproape 4.000 de suflete.
Mercenarii din Asserculis și-au amplasat cortul lângă ruinele cetății Rodna, oferind spectatorilor secvențe din viața luptătorilor de demult.
Au pus în scenă spectacole de teatru medieval interactiv și i-au uimit pe localnici cu dansurile medievale ale domnițelor sau cu jongleriile pirotehnice.
„Suntem doar o parte din Mercenarii Asserculis – un proiect al Asociației culturale Asserculis din Târgu Mureș. Numele nostru vine practic chiar de la orașul nostru natal. Asserculis este prima denumire a orașului Târgu Mureș”, ne-a explicat Andreea Ienei, vicepreședintele Asociației Asserculis.
„Avem niște jocuri pentru copii, documentate încă de pe vremea dacilor. Noi ne-am străduit să adaptăm cât am putut informațiile pe care le-am găsit despre jocurile acelor vremuri și să le oferim apoi publicului.
Am avut și un spectacol de teatru interactiv pentru copii – Prâslea Cavaler. Copiii au intrat practic în poveste și l-au ajutat pe Prâslea să treacă peste tot felul de încercări și probe, pentru a cuceri inima domniței sale…”, ne-a povestit Andreea Ienei.
La Festivalul Porți deschise în Rodna 1241 au venit doar jumătate din Mercenarii Asserculis.
„Suntem vreo 30 de membri, cu totul. Facem acest lucru din pasiune, este un hobby pentru noi. Nu prea ne axăm pe partea financiară, pentru că nu se poate trăi doar din asta. Fiecare dintre noi avem câte o slujbă.
Suntem medici, IT-iși, contabili… Toți uniți de aceeași „nebunie”, aceeași pasiune pentru vremurile medievale din care am vrut să creăm ceva frumos. E dificil uneori și cu costumele. Pe unele le-am cumpărat din străinătate, pe altele le-am făcut chiar noi. La fel și armurile și armamentul…”, ne-a mărturisit Andreea Ienei.
Mercenarii din Asserculis au fost pentru prima oară la Rodna, în acest an.
„La Bistrița am mai fost, dar la Rodna nu. Am avut parte aici de un public foarte bun. Noi ne-am simțit bine. Suntem obișnuiți, de altfel, cu toate tipurile de public. Și cu publicul receptiv, care se implică, dar și cu publicul mai retras, mai timid…
La Rodna mi s-a părut că a fost o combinație între cele două. S-au completat unii pe alții, iar noi știm deja să ne adaptăm în orice situație… Eu sunt implicată în asemenea festivaluri din 2009. Am fost inițial într-un alt grup, iar din 2018 am înființat Asociația culturală Asserculis…”, ne-a povestit Andreea Ienei.
„Am 17 ani, studiez balet clasic la Liceul de Coregrafie din Cluj și am început să particip la evenimentele Asserculis de anul trecut.
Fratele meu face parte din asociație și m-a convins și pe mine. Mi-a plăcut grupul și atmosfera de aici. Anul trecut am participat la Târgu Mureș și în Făgăraș la evenimentele medievale de acolo.
Eu mă ocup de dansurile medievale. Am pregătit ateliere pentru copii și câteva coregrafii nu foarte complicate…
Este într-adevăr o provocare să reziști într-un costum ca acesta, într-o zi toridă de vară… Nouă, fetelor, ne este mai ușor. Tot greul cade pe umerii băieților, care au de suportat și armurile…
Noi ne-am simțit foarte bine. Am lucrat bine cu copiii, am avut mereu ce să facem, nu ne-am plictisit… Aș vrea să mă angajez la Operă, m-ar interesa o carieră în baletul clasic. Dar peste vară, în timpul liber, m-aș bucura să pot continua cu festivalurile medievale”, ne-a mărturisit Anastasia Bodan.
Evenimentul este parte a proiectului „Porți deschise spre cultură”, implementat de Asociația „Produs în Bistrița-Năsăud”, finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și co-finanțat de Primăria Rodna și Primăria Galații Bistriței.
Parteneri:
- Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Universitatea Babeș-Bolyai – extensia Bistrița,
- Facultatea de Geografia Turismului,
- Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud,
- Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud,
- Filiala Județeană Bistrița-Năsăud a Asociației Comunelor din România,
- Liceul Tehnologic „Florian Porcius” Rodna, Școala Gimnazială „Grigore Herinean” Galații Bistriței,
- Asociația Cultural-Istorică Rodna-Veche, Parcul Național Munții Rodnei.
Știe cineva cât este deficitul comunei Rodna? În 2016 era pe plus, dar de atunci Rodna este ,, gospodărită „” altfel…